Metamorfoza lui Dan Șucu, de când a venit prima oară pe Giulești. EDITORIAL CHRISTIAN LUȚĂ

La finalul ediției 2021-2022, sosirea lui Dan Șucu la conducerea Rapidului era prezentată ca un suflu de aer proaspăt în tot fotbalul românesc și era menită să reprezinte sosirea unui investitor „curat”, neimplicat în afaceri cu statul, care a făcut avere în mediul privat fără să se aleagă cu cazier, spre deosebire de personajele cu care eram obișnuiți.

Discursul său de „business man” a încântat la prima strigare, dar o simplă comparație între comportamentul lui Dan Șucu din urmă cu aproape doi ani și cel din prezent – atât al său, cât și al clubului pe care îl conduce – arată o diferență uluitoare. Se pare că „sistemul” l-a afectat foarte repede, nu a reușit el să provoace o schimbare.

Metamorfoza lui Dan Șucu, de când a venit prima oară pe Giulești. EDITORIAL CHRISTIAN LUȚĂ

Un prim aspect care mi-a captat atenția săptămânile trecute și a părut să treacă neobservat de opinia publică a fost legat de declarația pe care fondatorul Mobexpert o oferise despre Dorinel Munteanu, după cuvintele cu tentă rasistă rostite de antrenorul Oțelului la finalul meciului din Giulești.

„Eu prefer să realizez fapte și să vorbesc mai puțin. În niciun caz nu vreau să adâncesc și mai mult toată această poveste cu domnul Dorinel Munteanu și să fac un caz din asta. Evident, noi trebuie să schimbăm percepția…”, a declarat Dan Șucu.

Șucu dădea semne că pricepe tratamentul la care fusese supus Munteanu de către fanii Rapidului pe parcursul jocului și părea că se îndreaptă către o împăcare și că nu are de gând să provoace un „caz”, după cum se exprima.

Dar ce a făcut apoi? Rapid a cerut suspendarea maximă pentru Dorinel. Vorbe aruncate în vânt, fără noimă, doar pentru a distrage atenția publicului. Masele sunt adormite, dar circul continuă.

Impresie versus realitate

Impresia pe care Șucu a vrut să o lase atunci când a apărut în peisajul fotbalistic autohton era una diametral opusă față de personajul care începe să se contureze. Să facem o paralelă cu ceea ce se întâmplă în afară. De câte ori i-am văzut pe Florentino Perez, președintele de la Real Madrid, și Joan Laporta, omologul său de la FC Barcelona, să se șicaneze cu declarații puerile? Dimpotrivă, cei doi, conform tradiției, iau cina împreună înaintea partidei, urmăresc El Clasico din aceeași lojă. Iar la final se îmbrățișează indiferent de rezultat, deși nu e vorba de vreo prietenie ce-i leagă, ci o simplă relație de respect și ceea ce se numește bun simț, o noțiune foarte departe de noi.

Astfel, Șucu a vrut să dea impresia omului care ia o atitudine „vestică” și face lucrurile într-un mod diferit, așa cum se fălea că a făcut-o atâtea decenii în mediul de afaceri, unde, ce-i drept, a avut și încă are succes. Doar că realitatea în care trăim diferă de promisiunile sale, cel puțin la fotbal.

Acum, „cel mai curat investitor” din fotbal lovește din nou la nivel de discurs. Meciul dintre Rapid și Hermannstadt, câștigat fără emoții de gazde, 2-0, o victorie însă mult mai clară decât o arată tabela, a iscat controverse în fotbalul românesc și a provocat o reacție în stilu-i caracteristic din partea lui Gigi Becali, care a insinuat că ar putea fi vorba despre o „omenie” între ex-rapidiștii de la Sibiu și prietenii lor din Giulești.

În câteva zile a venit și replica oficială. Este foarte adevărat că între discursul lui Becali și cel al lui Șucu există o diferență de nivel, afaceristul cu tente „vestice” e mult mai cult, mai citit, „păcălește” din limbaj. Dar în esență, mesajul e același, doar transmis puțin mai înflorit. Așadar, îl vedem pe Șucu întorcându-i favorul lui Becali, iar patronul Rapidului insinuează că ratarea lui Dan Nistor de la 11 metri din U Cluj – FCSB i s-a părut suspectă. „Hoțul strigă hoții”, ne transmite Șucu.

În fotbalul de la noi, este obișnuit să ai mereu o replică pe măsură. Dar dacă ți-ai dori cu adevărat să schimbi ceva, să arăți că nu ești parte din peisaj, că tu ești cel care poate mai mult decât restul, ai rezolva totul cu diplomație. O continuare a războiului nu duce nicăieri decât către același circ pe care suntem puși să-l urmărim de atâția ani de zile. Pentru că la noi primează circul, planul sportiv este cel secundar. Șucu a vrut asta – cel puțin la nivel declarativ – , dar în mai puțin de 24 de luni s-a dat după „turmă”. Întâmplător sau nu, după Becali.