Paradox: noi cu centrările înalte, ei cu pasele la firul ierbii. Naționala din „mâini moarte” care cerșește penalty la fiecare fază | OPINIE DANIEL NAZARE
Nu-ți trebuie licență Pro și nici genunchi juliți de jucat fotbal în curtea școlii ca să-ți dai seama că un joc împortiva Islandei se poate câștiga prin pase pe jos și evitarea centrărilor în careul advers, acolo unde fundașii adverși sunt mai înalți decât orice stâlp de telegraf.
Ori noi exact asta nu am făcut, am evitat exact pasele pe jos care puteau dezechilibra masiva defensivă nordică. Am pierdut baloane cu ușurință și ne-am agățat de trei penalty-uri din care am primit doar unul de la arbitrul sloven, în speranța unui rezultat pozitiv.
Daniel Nazare: „Se retrage vreun fotbalist de la națională după acest eșec?”
Cu Cristi Manea, Alex Maxim, Denis Alibec și Ciprian Deac pietoni pe teren, Mirel Rădoi a schimbat la pauză când deja era prea târziu. La 0-2, doar VAR-ul a fost alături de noi, nu și jocul combinativ, în viteză, singura șansă de a marca. Noroc cu tehologia video, altfel am fi plecat de la Reykjavík așa cum am venit.
Sigur că putem inventa nenumărate motive pentru eșecul cu Islanda: gazonul prost, arbitrajul slab, accidentările multiple și, ca întotdeauna, lipsa norocului. Cert e că n-am putut marca din acțuni colective, așa cum au înscris islandezii după niște faze gândite, construite și excelent interpretate.
Realitatea este că n-am meritat să mergem la turneul final, acolo unde, atenție, se califică 24 din 55 de naționale prezente în preliminarii. Cu venirea lui Mirel Rădoi, am mai crezut că poate ne mai agățăm de ceva. N-avem de ce, deja Maxim și Stanciu pot să-și programeze concediile din vara viitoare în destinații exotice alături de iubite, prietene, amante sau foști fotbaliști. Noi pregătim deja grătarul și ne gândim deja să fim fanii unei naționale a unei țări care numără cât populația unui cartier bucureștean. Dacă va trece de Ungaria, evident.
Durerea mare nu este că nu ne-am calificat, ci că n-am jucat nimic. I-am criticat pe Daum și Contra, dar marii vinovați , observăm acum, sunt mulți dintre jucători. După meciul cu Islanda, sfîrșitul unei campanii, ar trebui ca unii să se retragă din echipa națională. Să-i lăsam pe alții mai tineri, care vor mai mult și care, poate, în astfel de meciuri decisive, vor avea și ambiție. Se simte cineva?