Nimic n-a fost istoric, așa cum ne prezintă niște buletine de știri din care lipsesc și realitatea dură și jurnaliștii de sport, dar a fost ceva frumos la Euro.
Am simțit pasiunea pentru ai noștri. N-a mai contat rivalitatea politică, PSD cu USR sau PNL cu Șoșoacă. Nici că vecinul care m-a inundat și care m-a enervat că a dat muzica tare nu-mi mai vorbește. Amândoi am urlat la fel la golul lui Drăguș cu Ucraina. L-am auzit și eu pe el și el pe mine.
Dacă vom trece de 7 ori de grupe consecutiv la Euro, probabil nu va mai fi frumos. Vom dori mai mult. Dar cum n-am reușit nimic în 8 ani, adică trei turnee finale ratate (2018, 2020 și 2022), e ceva care ne bucură.
Să fii în primele 16 din Europa, e onorabil, la nivelul fotbalului românesc, în care patronii distrug profesionalismul antrenorilor, iar centrele de copii și juniori sunt precum autostrăzile de mare viteză, adică foarte puține pe meleagurile noastre.
Venim din campionatul în care vedeta Mitică Dragomir vota în Comitetul Executiv, acum ceva timp, să nu fie controale antidoping și nici asigurări de sănătate la Liga 1, același Comitet Executiv care ne propune sau propunea nume precum Auraș Brașoveanu și alte persoane implicate în acte de corupție.
Unii buni pentru Burleanu, alții pentru Mircea Sandu, nu contează de ce, ci pentru voturi.
Dar de ce pleacă Edi Iordănescu, imediat ce lumea s-a aplecat la picioarele fotbaliștilor? Care au făcut ce au putut, cât au putut. Pentru dăruire nota 10, pentru valoare nu avem față de sferturi, să fim serioși și corecți.
La Mondiale se califică 16 din Europa, nu 24 ca la Euro. Șansele scad cu 33 la sută, norocul nu poate ține la nesfârșit. Așa că el fuge. De frică, din conservare. Nici nu mai contează. Printre cuvinte se citește că pune frână bruscă.
Nu știu dacă pleacă pentru banii din Golf, familia Iordănescu nu știe ce înseamnă inflație, impozite ori situație economică precară. Va fugi cât mai departe să nu strice tot ce a agonisit în doi ani: locul 1 în preliminarii, locul 1 în grupe. Și ar fi păcat.
Iar după modelul Răzvan Burleanu, brevetat cu junii Rădoi, Contra și Edi Iordănescu, vine un selecționer cu profilul tânăr, energic, din noul val, care e agreat de Mihai Stoichiță. Cum cine?
Doamnelor și domnilor, Adrian Mutu! Edi a plecat de jos și ne-a adus undeva. De la acel undeva Mutu trebuie să ne ducă mai sus! Și va fi al naibii de greu.
Partea rea e că Mutu n-a calculat niciodată riscul, partea bună e că i-a cam ieșit de multe ori ca fotbalist. Ca antrenor încă nu.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER