David ultragiatul

Menajeria mondenă cu abonament la „The Sun” așteaptă ziua când
un Beckaccio îndrăzneț va scrie „Beckameronul” și va înșira povești
de alcov, jartieră și fermoar, petrecute la Beckingham Palace sau
te miri pe unde. Între timp, David Beckham se luptă cu
năstrușniciile prezentului și cu întrebările trecutului. Cu puține
zile în urmă, o italiancă din subsolurile presei tabloide s-a
repezit la el și l-a prins de șliț, dornică să stabilească
diferența dintre mitul din calendare și adevărul din pantaloni.
Elena di Cioccio a așternut pe chipul lui Beckham expresia pe care
o vezi de obicei la președinții debarcați: un amestec de
nedumerire, groază, conștiință a vulnerabilității și revoltă.
Oripilat și nevenindu-i să creadă, Beckham a plătit în realitate
pentru despărțirea de fotbalul autentic. El este de câțiva ani
ambasadorul propriului triumf comercial, dar și al propriului eșec
sportiv. Dacă în locul lui s-ar fi aflat Xavi, Elena di Cioccio
n-ar fi ieșit din redacție și n-ar fi obținut o notorietate atât de
mare într-un timp atât de scurt și făcând un lucru atât de
mărunt.

Rătăcit între LA Galaxy și AC Milan, David Beckham e la cheremul
star-systemului fabricat de noua cultură pop. Muntele de bani de pe
care se uită la lume e de fapt prețul renunțării la identitatea și
la onoarea profesională. Dintr-un jucător care centra perfect,
bătea bine lovituri libere și uneori pasa inspirat, Beckham a ajuns
un om de plastic – invitatul de onoare la chermezele lui Tom Cruise
și brelocul domestic al unei vietăți care curtează prostul gust,
anorexia și sminteala. Distanța dintre răsfățul și linșajul
mediatic e la fel de scurtă ca pasul de la ridicol la sublim.
Beckham a aflat lucrul ăsta pe pielea lui, după ce traficanții de
iluzii cu care a încheiat contracte somptuoase l-au obligat să
trăiască în regim impus. Poreclit „Apostolul David” fiindcă a
încercat evanghelizarea prin fotbal a Americii, Beckham a aflat că
are voie să bea o singură băutură răcoritoare, să poarte doar o
anumită marcă de ochelari sau de chiloți, să folosească un singur
deodorant și în general să trăiască după rețetă. Realitatea a cedat
locul iluziei, fotbalistul a fost înlocuit de un produs gol, de o
coajă care nu îmbracă nimic. De aceea s-a mirat Elena di Cioccio,
de aceea a deplâns virilitatea contrafăcută a vedetei. Fiindcă omul
din fața ei nu era David Beckham, ci prelungirea unei scamatorii. O
imagine, nimic altceva. Un trucaj plătit împărătește, pe care-l
invidiem acum pentru a-l compătimi peste cinci minute.

articol scris de Radu
Paraschivescu