Lucescu: „Să plec din țară?” / Ceaușescu: „Da, pleacă!”

Mircea Lucescu nu-l iartă pe Tudorel Stoica, fostul căpitan al Stelei, care afirmase că „Il Luce“ urăște Steaua pentru că a fost refuzat la un trial.

Fotbalul românesc se pregătește de Dinamo – Steaua…
E derby-ul care a contribuit permanent la progres. Niciun alt meci din campionatul nostru nu are tensiunea și implicațiile unei partide dintre Dinamo și Steaua.

„Cu Steaua, Dinamo era dezavantajată“

Steliștii spun că înainte de 1989 Dinamo era ajutată și condusă din umbră de Securitate, iar dinamoviștii dau replica, spunând că Steaua era ocrotită de familia Ceaușescu.
Dar cu ce era Dinamo ajutată? Dinamo a jucat meciuri de o sută și ceva de minute, precum Steaua la Oradea? Dinamo a înregistrat o sută și ceva de partide fără înfrângere? Să vină să-mi demonstreze mie, dar cu date concrete, marile abuzuri ale lui Dinamo!

Erau șantajați arbitrii cu dosare de către conducerea dinamovistă? Sau aprobări de a pleca peste hotare?
Eu nu știu de așa ceva. A, presiuni au fost, recunosc asta, dar nu cu dosare de care vorbești… Dar și presiunile astea aveau efect până la un anumit nivel. Când jucam contra Stelei, cel puțin între 1986 – 1990, la meciurile directe mereu am avut probleme. Mari probleme. La un 3-3 în Ghencea ni s-a refuzat un gol valabil. Ai mei protestau, iar ei au plecat pe contraatac și au marcat. Apoi, în 1989, celebrul meci cu gestul lui Andone, Crăciunescu i-a dat afară pe Cămătaru și pe Vaișcovici, facilitând cât a putut victoria Stelei cu 2-1. A marcat Balint în ultimul minut, deși jucam cu doi oameni mai puțin.

„Ce prostii poate spune Tudorel!”

Tudorel Stoica a declarat că aveți ură pe Steaua pentru că n-ați câștigat niciodată înainte de Revoluție și pentru că, în copilărie, ați fost refuzat la un trial…
A, Tudorel! Chiar, ce mai face Tudorel? Ce prostii poate spune! Măcar să se documenteze înainte să vorbească. În 1986, chiar când au câștigat Cupa Campionilor, i-am învins cu 2-1 în campionat și cu 1-0 în finala Cupei. În 1989 am câștigat cu 3-0 chiar în Ghencea, cu acea echipă extraordinară a lui Dinamo construită aproape de la zero. Iar povestea cu trialul am spus-o eu acum aproape 30 de ani în cartea mea „Mirajul gazonului”, ce mai spune el acum? Așa e, m-am dus la Steaua la o selecție, eu trăiam cu imaginea marii echipe CCA. M-au respins fiindcă eram prea firav. De atunci, când am întâlnit Steaua și ca jucător al lui Dinamo, făceam tot posibilul să-i înving. Mai mereu câștigam, mai mereu marcam. Nu știu ce l-a apucat pe Tudorel. Ar trebui să nu uite că prin 1977 eu am vrut să-l iau la Dinamo, eram jucător, dar conducerea clubului mă consulta. Am mers la Galați, am vorbit cu mama lui… A ales Steaua, bine a făcut. Dar nu caut polemică. Plus că pentru mine, un jucător care n-a evoluat timp îndelungat la echipa națională și n-a dat totul să joace pentru țara lui nu e un fotbalist împlinit.

Mergea acasă la Valentin Ceaușescu

În ce condiții v-a propus Valentin Ceaușescu să părăsiți România?
Trebuie să spun că eu am avut o relație bună cu el cât am antrenat echipa națională. După ce am pierdut calificarea pentru Mexic ‘86, a venit și mi-a spus: „Am vorbit cu ai mei și mi-au spus că dacă trebuie, să-i dăm pe toți afară, cu excepția lui Lucescu”. De asemenea, mergeam la el acasă, stătea pe Zambaccian. Am văzut împreună la televizor semifinala cu Kuusysi Lahti. După ce eu m-am dus la Dinamo, relația s-a schimbat. Prin 1989, după ce la toate meciurile dintre noi și ei erau probleme, m-a chemat să mă tragă la răspundere. Eu i-am spus că îmi apăr echipa și munca. La un moment dat l-am întrebat: „Ce să fac, să plec din țară?”. Iar el mi-a răspuns: „Da, pleacă!”.

"Lui Gică Hagi îi făceam mereu cadou câte o pereche de ghete. Apoi, cu ghetele de la mine, marca în meciurile contra lui Dinamo goluri senzaționale" – Mircea Lucescu

"Nea Mircea m-a sprijinit mult. Îl mai vizitam la el acasă, pe Știrbei Vodă. Îmi mai dădea ghete cadou, mai vorbeam de fotbal, amintiri… Ilie Ceaușescu afla și-mi striga: «Să nu te mai duci la Lucescu!» Dar eu marcam apoi goluri cu Dinamo, iar Ilie zicea: «Gică e cel mai devotat jucător al nostru!»" – Gică Hagi