Salutări din Cipru!

Cei trei foști steliști se declară fani ai campionatului din Insula Afroditei.

„Ce faci, mă, Bălane, nu vii odată? Hai că te aștept aici, la cafenea!”. Trică pune telefonul jos și începe: „De ce am venit aici, în Cipru? Simplu. Pentru că deja câștigasem ce era de câștigat în România. La 32 de ani am făcut eventul cu CFR, am jucat în Ligă, dacă îmi mai intra și bara aia de la meciul de acasă cu Chelsea… ”. Pare liniștit, relaxat. „Mai joc un an jumate, cât mai am contract cu Anorthosis Famagusta, și gata, mă retrag. La 34 de ani ce să mai joc?”. Răspunsul la întrebarea „ce vrei să faci după ce te lași” vine imediat: „În conducere la CFR! N-am stabilit încă ce, director sportiv, manager sportiv… vedem. Treaba e vorbită deja cu cei de acolo. Poate și antrenor ar fi o idee, dar mai vedem”. Aducem vorba și de echipa națională. „Vreți să vă zic ceva? Da, bun, meritam să merg la Euro. Dar ce să fac acolo? Să stau pe bancă și să-mi trec un campionat european în palmares? Ce rost avea? Regret că n-am jucat mai mult la națională, e marea mea părere de rău, dar asta e”.

Bălan, sechele de la Middlesbrough

Apare și Daniel Bălan. „Hai mă, de când te aștept!”. „Păi ce, eu sunt ca tine, să mă scol la 5:00 dimineața? Așa face ăsta, să știți, se plictisește rău!”. În câteva secunde, fără să facem noi  vreo aluzie, discuția ajunge la celebrul meci Middlesbrough – Steaua, pe care fostul fundaș dreapta al Stelei nu l-a uitat nici acum: „Asta e, știu că am rămas în istorie cu ultimul gol de la Boro, când a centrat Downing ăla de lângă mine. Ce era să fac?  Ne înghesuiseră, eu trebuia să fiu mijlocaș dreapta, dar trebuia să-l blochez și n-am blocat. Visez și acum faza aia”. Mai are un an de contract cu Steaua, dar e împrumutat la Alki Larnaka. Dă din cap resemnat: „Deh, nu prea mai am cum să mai revin eu la Steaua. După șase operații…”.

Pompiliu, noua „achiziție“

Pompiliu Stoica e ultimul venit. A semnat de curând cu Alki, unde e coleg cu Daniel Bălan. „Eu de-abia am ajuns, ce să zic. E bine că joc și că e mai cald decât la ruși. Și e bine că am scăpat și de deplasările obositoare. Uite, de exemplu, știi care a fost prima mea deplasare în Rusia? Vladivostok, nouă ore cu avionul! Aici e bine, suntem între noi, facem un grătar, ne ia Trică banii la rummy…”, râde fostul jucător de la FC Moscova.

„Cipru, peste Grecia!”

Povestește Trică: „Sincer, când am venit aici am crezut că vin la relaxare, așa, ceva mai de finalul carierei. Când colo, aici se aleargă de se rupe pământul! Și vă dați seama, eu n-am fost niciodată vreun alergător. Oricum, oamenii de aici sunt profesioniști, sunt mulți străini, au crescut mult de tot, nu mai e Cipru ăla de care știam noi”. Daniel Bălan îl aprobă: „Aici nu se iau jucători după auzite. Păi uite, sincer acum, norocul meu a fost nea Ando (n.r. – Ioan Andone), că altfel nu ajungeam eu la Omonia. Campionatul de aici e peste cel din Grecia, de exemplu”. Trică îl aprobă: „Așa e, și Anorthosis a bătut-o pe Olympiacos, s-a investit mult, nivelul e sus acum. Să nu mai vorbim că nici nu se compară cu Arabia Saudită! Nu se acceptă indisciplina, indiferent cine ai fi. Eu sunt coleg cu Savio, brazilianul care a fost la Real, să-l vedeți cum se pregătește!”.

Modelul Pițurcă
Eugen Trică se declară cel mai mare fan al lui Victor Pițurcă: „Dacă cumva mă fac antrenor, ca nea Piți vreau să fiu!”. Asta deși olteanul n-a fost inclus pe lista pentru Euro și, așa cum povestește, era un client mai vechi al selecționerului. „Pe vremuri, la Forban, mă pândea să mă prindă, că știa că fumez. 100 de dolari era amenda pentru o țigară, pentru a doua voia să-mi dea o mie. Mă mai mirosea din când în când”, râde Trică. Apoi continuă: „De-aia nici nu fumam sus acolo, că-mi zicea și el că e păcat de aerul ăsta curat”. „Aaa, păi de-aia terminai tu juma’ de pachet când coboram!”, se dumirește Bălan.  Trică redevine apoi serios: „Nea Piți a avut rezultate bune peste tot, o să fie modelul meu dacă mă apuc de meseria asta”.