Francesco Totti a declarat că atribuirea „Balonului de Aur” este una „reglată” de alte criterii decât cele fotbalistice.
„Cred că este scandalos ca un jucător de valoarea lui Raul, care a înscris goluri pretutindeni și a câștigat tot ce se putea, să nu primească această distincție. Faptul că un fotbalist marchează de 20-30 de ori, câștigă Liga Campionilor și campionatul, dar nu și «Balonul de Aur», sugerează că acordarea trofeului este una care se decide cu mult timp înainte…“, a spus Totti, care s-a referit și la situația sa în această privință. „Anul 2000 a fost cea mai bună șansă a mea, am ieșit campion în Serie A și am fost aproape de un succes în Ligă, dar nu știu ce ar mai fi trebuit să fac pentru a câștiga și Balonul de Aur“, a încheiat atacantul.
Discursul lui Totti aduce aminte și de mai vechile practici din țările ex-comuniste, care se pare că făceau tot ce se poate pentru ca jucătorii lor să primească astfel de distincții. Decernarea „Balonului de Aur“ maghiarului Florian Albert în 1967 și sovieticului Igor Belanov în 1986 sunt printre cele mai controversate astăzi, când altele par a fi însă „aranjamentele“. „Nici dacă va câștiga Euro Mutu nu va primi «Balonul de Aur»“, a spus în trecut și antrenorul Mircea Lucescu.
Amintiri cu "Gheata de aur"
Acordat celui mai prolific marcator din Europa, trofeul „Gheata de Aur” a fost suspendat în 1991, ca urmare a performanțelor „umflate” prin diverse metode ale atacanților din Est, printre cei care l-au câștigat numărându-se și românii Dudu Georgescu, Rodion Cămătaru și Dorin Mateuț. „Gheata de Aur” a fost „reactivată” în 1996, când a fost impus un coeficient de țară (1, 1,5 sau 2), care se înmulțește cu numărul de reușite pentru stabilirea unui clasament al golgheterilor cât mai fidel realității.
"La fel ca în orice domeniu, pot exista preferințe. Se poate ca Totti să aibă dreptate" Rodion Cămătaru fost internațional român
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER