Eroii semifinalelor: Puyol vs Gio Van Bronckhorst

Un catalan, Carles Puyol, marcatorul ibericilor în semifinala de
miercuri cu Germania, scor 1-0, a devenit eroul întregii
Spanii.

Regina Sofia, soția monarhului Juan Carlos, l-a felicitat pe Puyol
chiar în vestiar. Amănunte: Sofia, verișoară primară cu Regele
Mihai al României, a concurat pentru Grecia, în proba de yachting,
la Jocurile Olimpice din 1960. Puyol a dat mâna cu Maiestatea Sa
purtând doar un prosop în jurul brâului, iar regina a râs de mama
focului împreună cu întreaga asistență.

Portar,
atacant, închizător, fundaș dreapta,
stoper…
Parcursul excelent al Spaniei din Africa de Sud i-a făcut pe mulți
să-și aducă aminte de vorbele lui Puyol dinaintea turneului final,
când fundașul declara că se va retrage de la națională după Cupa
Mondială. La 32 de ani, căpitanul Barcelonei a câștigat cam tot ce
se putea, performanțele culminând cu Liga Campionilor (2006 și
2009) și cu titlul european cu naționala (2008). Puyol a început
fotbalul ca portar, la echipa din orașul natal, La Pobla de Segur.
Niște probleme la umăr l-au împins apoi în atac, și așa a ajuns la
juniorii Barcelonei. Aici, s-a reprofilat mijlocaș defensiv, iar la
19 ani a devenit fundașul dreapta al formației secunde a
catalanilor. Promovat la echipa mare la 21 de ani, a fost mutat
apoi în centrul apărării și a devenit unul dintre cei mai buni
stoperi ai lumii.

Înscrie rar, dar când trebuie
Puyol a marcat până acum doar de trei ori la națională și de opt
ori la Barça, într-un deceniu. Golul victoriei cu Germania le-a
adus aminte, mai ales catalanilor, de o reușită similară la echipa
de club, în meciul de vis cu Real Madrid din mai 2009, scor 6-2
pentru Barcelona. Și atunci, a fost capul lui Puyol care a țintuit
mingea în poartă. Și atunci, pasa a venit tot de la Xavi. Și încă
un amănunt: toate golurile Spaniei din Africa de Sud au fost
marcate de jucătorii Barçei (Villa, Iniesta și Puyol).

„Reușita noastră este un premiu nu numai pentru Spania, ci pentru o
manieră de a înțelege fotbalul”, Carles Puyol, fundaș Spania

„Mă simt atât de fericit, încât nu știu cui să-i mulțumesc mai
întâi”, Carles Puyol, fundaș Spania

88 la sută este
procentajul de pase reușite ale lui Puyol la CM, un record pentru
turneul final

13 trofee a
câștigat Puyol în carieră, cu Barcelona și naționala Spaniei

Eroul Spaniei a început ca portar, a jucat apoi atacant, la majorat
era închizător, a debutat la Barça ca fundaș dreapta și s-a
consacrat ca stoper

Căpitanul Barcelonei a marcat împotriva lui Real Madrid un gol
identic cu cel din semifinala cu Germania

7 jucători de la
Barcelona au fost titulari în meciul Spaniei cu Germania: Puyol,
Pique, Busquets, Xavi, Iniesta, Pedro Rodriguez și David Villa

Giovanni Van Bronckhorst nu e tipul de jucător care să vorbească
despre el prea mult. E eroul discret, dar e un învingător, a
dovedit-o de-a lungul carierei. Iar acum e căpitanul finalistei
Olanda.

Din 35 de ani, Van Bronck­horst a petrecut jumătate ca fotbalist
profesionist, dar s-a apucat de fotbal la 7 ani, la Feyenoord,
departe de insulele indoneziene, de unde îi sunt originari
părinții. El e născut în suburbiile din
Rotterdam. La 15 ani a fost chemat să se antreneze cu echipa mare.
Îi tremurau picioarele: „Eram agitat, m-am antrenat ca un nebun ca
să mă adaptez”. Până să-și câștige locul la Feyenoord, a făcut un
popas la Waalwijk.

A fost
mijlocaș

Pe atunci era mijlocaș și se remarca pentru centrările foarte bune,
pentru inteligența în joc și efortul depus. „Nu eram în cea mai
bună formă, dar am muncit mult”. A câștigat Cupa Olandei în 1995, a
ajuns în semifinalele Cupei Cupelor în 1996, a prins și naționala.
În 1998 a ales Scoția, mai exact Rangers. Acolo era Dick Advocaat,
n-a avut nicio problemă de adaptare. În trei sezoane a cucerit
patru trofee, suficient pentru a fi cumpărat de Arsenal cu 10
milioane de euro. Încă era mijlocaș, trebuia să-l înlocuiască pe
Emmanuel Petit. Dar a picat ghinionul. Accidentare la genunchi,
probleme la ligamente și luni bune de recuperare: „Accidentarea a
venit într-un moment teribil de nepotrivit. Doctorii mi-au spus că
s-ar putea să nu mă recuperez niciodată complet. Dar eu am muncit
mai mult!”

Barcelona
i-a schimbat și numele

A revenit, dar n-a mai fost prima opțiune a antrenorului. Așa că,
în 2003, când Frank Rijkaard l-a chemat la Barce­lona, Van
Bronckhorst a zburat cu primul avion. Totul s-a schimbat. Numele,
în „Gio”. Postul, în fundaș stânga. Nu se plânge. „La Barcelona nu
ești practic fundaș, trebuie întotdeauna să urci”, se amuză el. Așa
că urcă și coboară de zeci de ori pe meci, suficient ca să fie
poreclit „Maratonistul”.

I-a
vândut mașina lui Giuly

Dar în afara terenului? „E calm, discret, glumeț și nu prea iese
din casă”, povestește francezul Giuly, fostul lui coleg. „Îi plac
mașinile frumoase, el mi-a vândut prima mașină la Barcelona, un
Audi S8”. Îi plac însă și trofeele, iar la Barcelona l-a câștigat
pe cel mai important, Liga Campionilor în 2006, fiind atunci
singurul jucător care a evoluat în toate meciurile.
Un an și un titlu mai târziu, „Gio” era la final de contract,
picioarele nu la fel de ușoare, așa că a decis să revină la
Feyenoord în anul centenarului clubului olandez pentru a-și încheia
cariera unde a și început-o. Dar finalul va fi cu adevărat pe
„Soccer City”, la Johannesburg, duminică seara, într-un tricou
portocaliu, la a 105-a selecție, într-o finală de Cupă
Mondială.

Van Bronckhorst a părăsit Cupa Mondială din 2006 cu un cartonaș
roșu, în optimea pierdută cu Portugalia

Doar Edwin van der Sar (foto, 130) și Frank de Boer (112) au mai
multe selecții la naționala Olandei decât Van Bronckhorst
(105)

Când s-a născut Giovanni, în 1975, tatăl său avea doar 15
ani!

6 goluri a
marcat Van Bronckhorst pentru naționala Olandei

15 trofee a
cucerit Van Bronckhorst în carieră