SUPER VIDEO ȘI FOTO** TOP 5 cei mai buni jucători din istorie care nu au câștigat CM

Mondialul african bate la ușă și starurile de pretutindeni speră
să își treacă în palmares cel mai răvnit și prestigios turneu din
carieră. Robben, Rooney, Messi, Lampard, Gerrard, C. Ronaldo, Xavi,
Torres, Villa sau Fabregas visează la cupa mondială, ei neavând
încă șansa să atingă încă trofeul.

Fără îndoială că pentru mulți dintre marii jucători de azi,
Mondialul va rămâne doar o fata morgana, așa cum și pentru mulți
alți mari jucători a rămas doar un miraj.

Vă propunem un TOP interesant, cu cei mai buni jucători
din lume, de-a lungul timpului, care nu au avut șansa să se
încununeze campioni supremi (am luat în calcul doar fotbaliștii
care au evoluat la CM, mari fotbaliști ca Giggs, Di Stefano, George Best sau
Cantona făcând subiectul unui material care va apărea zilele
viitoare și în care vom analiza cei mai buni jucători care nu au
evoluat niciodată la CM). – ordinea lor în top este
întâmplătoare.

1. Roberto Baggio

218 goluri în 488 de meciuri. 2 titluri în Serie A, unul cu Juve,
unul cu Milan. Pe plan internațional? Trei participări la CM
(1990-1998) – 56 selecții, 27 de goluri. A marcat la toate turneele
finale de Mondiale, dar nu a pus mâna pe trofeul suprem deși a fost
în două rânduri aproape.

În 1994, în finala contra Brazilie, „Il codino” a ratat penalty-ul
decisiv, și, din păcate această ratare a rămas pentru mulți cea mai
la îndemână amintire din cariera unui jucător fabulos.

2.
Michel Platini

Actualul președinte al Uefa a făcut parte din cea mai
puternică linie de mijloc din istoria Franței, „careul magic” cum a
rămas în istorie: Platini, Giresse, Luis Fernandez, Jean
Tigana.

Platini și-a condus echipa spre titlul european, în 1984 și a fost
votat cel mai bun jucător al competiției (a ieșit și golgheter, cu
9 reușite).

La nivel de club, a evoluat pentru Saint Etienne și Nancy, dar cei
mai mulți și-l amintesc din perioada Juventus, unde a câștigat două
titluri și două trofee europene – Cupa Cupelor în 1983 și Cupa
Campionilor, în 1985, în celebra finală de la Heysel.

Platini a înscris 224 de goluri în 432 de meciuri pentru formațiile
de club. Eficacitatea a fost deosebită și la naționala „cocoșilor”,
unde are 41 de goluri în 72 de selecții. Ca și Baggio, a evoluat la
trei CM, cel mai aproape de trofeu fiind în 1982 și 1986 când
Franța a pierdut în penultimul act, de fiecare dată contra
Germaniei de Vest (partida din ’82 a devenit un clasic al
fotbalului, jucătorii din Hexagon fiind învinși dramatic, la
penalty-uri, după 3-3 în timpul efectiv de joc: timp
regulamentar+prelungiri).

3.
Marco van Basten

În ciuda faptului că accidentările dese i-au pus capăt carierei
prematur, la doar 29 de ani, Van Basten este considerat unul dintre
cei mai buni atacanți din toate timpurile. A câștigat trei titluri
și Cupa Uefa cu Ajax, înainte să se transfere la Milan, formând un
trio istoric cu Gullit și Rijkaar. În tricoul „diavolilor” a
câștigat trei titluri de campion și două Cupe ale Campionilor(1989,
1990) – Milan este ultimul club care a reușit această
performanță.

Atacantul batav a fost numit de trei ori cel mai bun jucător
european – 1988, 1989, 1992; a marcat pentru echipele de club 277
de goluri în 370 de meciuri.

La mondiale, vârful a evoluat doar în 1990, în Italia. Atunci
olandezi au sfârșit eliminați de eterni rivali, nemții, cei care îi
învinseseră și la CM 1974. Cucerirea titlului european în 1988 a
rămas, așadar singura mare victorie cu naționala, la acel turneu
Van Basten cucerind și titlul de golgheter – 5 goluri (hat-trick cu
Anglia, gol decisiv cu Germania de Vest și voleul fabulos din
finala contra URSS).

4.
Johan Cruyff

Predecesorul lui Van Basten, Cruyff a fost mai aproape
decât oricine de sintagma „fotbalistul total”. În vremea sa, Olanda
a primit supranumele de „portocala mecanică”, dar naționala batavă
nu a reușit să cucerească niciun trofeu important în acea perioadă.
Asta în ciuda faptului că jucătorii din „Țara Lalelelor” au jucat
în două finale succesive de CM (Cruyff a evoluat doar la Mondialul
din Germania, la cel din Argentina declarând forfait după ce a fost
sechestrat, împreună cu familia sa, în apartamentul din Barcelona,
cu doar câteva luni înainte de Mondial).

Eleganța desăvârșită se împletea la Cruyff cu talentul și
inteligența fantastică; mulți au fost de părere că doar un trofeu
la Mondiale i-a lipsit olandezului pentru a fi pus la același nivel
cu Pele și Maradona.

368 de
goluri în 662 de meciuri a înscris Cruyff pentru Ajax, cucerind 10
titluri și trei Cupe ale Campionilor

33 de
goluri a marcat la națională, în 48 de selecții

5. Paolo
Maldini

Singurul jucător de profil defensiv din acest top, Maldini a bifat
23 de meciuri la CM, fiind, din acest punct de vedere al doilea din
toate timpurile, după Matthaus.

A jucat pentru Italia la 4 Campionate Mondiale, jucând finala, ca
și Baggio, în 1994. S-a retras de la națională după eșecul din
2002, strângând 120 de selecții (de 74 de ori a fost căpitan); ca o
ironie a sorții, la următorul CM, în 2006, primul fără Maldini,
după 20 de ani, squadra azzurra a devenit pentru a patra oară
campioană mondială.

7
titluri cu AC Milan are în palmares Maldini și 5 Cupe/Ligi ale
Campionilor.

Chiar dacă nu au prins topul nostru, fotbaliști ca
Baresi(foto sus, alături de Baggio, după finala de CM din 1994),
Eusebio, Pușkaș, Socrates,
Zico sau Figo se înscriu și ei în această listă a marilor
jucători care să nu fi câștigat CM.