VIDEO 3D! Gyan înscrie din penalty și Ghana învinge Serbia!
This browser does not support the video element.
M-am hotărât. Țin cu sârbii la Mondialul ăsta. Mi-a trecut
supărarea că ne‑au umilit. Dacă am fost noi fraieri, ce vină aveau
ei? Antic a trimis exact aceeași formație ca la catastrofa noastră
de la Belgrad. Nu e realist să închid ochii și să mă gîndesc la cum
ar fi fost să fim noi în locul lor, așa cum, la final, nu aveam cum
să mă simt răzbunat de rezultat.
Sârbii îmi plac oricum ca nație, am mulți prieteni acolo, plus că
sunt europeni de-ai noștri. M-am săturat de atâtea vuvuzele. E al
treilea meci pe care îl văd pe viu la acest Mondial și primul cu o
echipă europeană implicată. De fiecare dată, pe teren s-a aflat
câte o africană.
„O greșeală individuală a făcut diferența. Mai avem două
meciuri de jucat și de câștigat”, Radomir Antic,
selecționer Serbia
2 șuturi pe poartă au expediat
sârbii pe poarta ghanezilor, cu unul mai puțin decât africanii
40 de minute a fost mingea la
sârbi, în timp ce ghanezii au avut balonul 38 de minute din timpul
efectiv de joc
„Pe ei, pe mama lor!” nu s-ar fi
auzit în Africa de Sud
Ghanezii sunt mulți rău. Practic, numai ei se aud! Undeva la
tribuna întâi, înghițiți de marea galbenă, sunt și sârbii mei
„Srbja, Srbja”. Le citesc pe buze, nu vă închipuiți că îi și aud!
Devine agasant Vuvumondialul ăsta. Dacă am fi fost noi, vă dați
seama că nu s-ar fi auzit „Pe ei, pe mama lor!”? După ce că sunt
majoritari, africanii au și un sârb care ține cu ei. Stă pe bancă
și nu clipește la imnul europenilor. Milovan Rajevac e
selecționerul ghanezilor și vrea să își bată conaționalii.
Stadionul nu e plin (38.833 de spectatori), dar roiul de bondari
extratereștri ne asurzește. Tac doar la imn. Ce frumos e al
sârbilor… Considerații de filosârb.
Duelul
portarilor coechipieri la echipele de club
Nu trec 30 de secunde că Pantelic prinde o torpilă de pe la 30 de
metri. Pe lângă poarta lui Kingson! Ghanezul tocmai se ridicase din
genunchi, acolo unde se rugase. Ce chestie! Și ăsta e un meci.
Portarul africanilor e coechipier la echipa de club, Wigan, cu
omologul din poarta sârbilor. Mondialul coincidențelor hazlii.
Meciul nu e deloc luat în glumă. Africanii își arată mușchii din
primele minute. Nu ne va fi ușor. Meciul e de luptă. Teoretic e
bine că din Europa puține nații știu să facă asta mai bine, dar
„Stele negre” nu se lasă! Atacă, atacă, dar stabilopozii din
defensiva sârbilor sunt de netrecut. Vreți și nume? Vidic,
Manchester și Iovanovic Chelsea, nu mai zic mai departe. Am zis
stabilopozi?! Publicul din Pretoria diversifică și se fac valuri.
Primele la acest Mondial. Când se ridică, spectatorii fac și alt
zgomot, adică țipă! Uau! Glasuri! Aud glasuri omenești. Valurile
îmi dau o stare de bine și îmi amintesc de fotbalul fotbal.
Killerul Jovanovic,
anihilat de Tagoe
Nu mă pot abține să nu continui să fac paralela cu meciul sârbilor
cu noi din toamna trecută. La pauză era 1-0. Marcase Zigic. Acum nu
se întâmplă nimic. S-a jucat alert în prima repriză, dar doar între
cele două careuri. E altă competiție, altă miză, altă încărcătură.
Ritmul scade și tensiunea crește. Devine din ce în ce mai clar că
echipa care va greși va pierde. Antic arată că e antrenor și își
asumă riscuri. Sacrifică un mijlocaș la închidere și îl trimite pe
teren pe Kuzmanovic. Omul care ne dăduse golul trei la Belgrad.
Ghanezii trebuie păcăliți cumva, dar omul care s-a jucat atunci cu
apărarea „mutului” de azi Chivu, Jovanovic, e prins în cleștele
Pantsil-Tagoe.
Final
cu călăul Rajevac consolându-și victimele
Africanii nu mai au naivitatea de altădată! S-au făcut băieți mari
și se joacă fotbal de la egal la egal cu toate echipele lumii. Mai
mult, termină în superioritate partida. Una numerică, după
eliminarea sârbului Lukovic. Paradoxal, ocaziile sârbilor apar pe
final, când au un om mai puțin. Lâncezind până atunci, meciul se
trezește într-un final nebun, în care argentinianul Baldassi vede
un penalty pervers făcut de Kuzmanovic. Îl dă, iar Gyan declanșează
iadul. Finalul e impresionant. În teren, tricourile albe se bucură
încontinuu. Aproape că refuză să părăsească gazonul. Antrenorul
lor, Milovan Rajevac, se smulge din îmbrățișările staffului său,
își ignoră jucătorii și se duce la Antic. Îi întinde mâna, după
care îi consolează pe sârbi!