În urmă cu aproximativ 10 ani, Federația Germană de Fotbal lansa următoarea întrebare: „Sunteți mulțumiți de cum joacă naționala de fotbal?”. Nemții pierduseră finala CM în fața Braziliei cu doi ani înainte (0-2), iar la EURO 2004 s-au făcut de râs, părăsind competiția din faza grupelor (au terminat pe trei o grupă din care mai făceau parte Cehia și Olanda). Asta după ce, în aprilie 2004, suferiseră în Giulești una dintre cele mai mari umilințe din istorie, 1-5, în fața României.
Generația lui Kahn și Oliver Bierhoff trebuia înlocuită, așadar, cu ceva, dar din spate premisele nu erau favorabile. Mai mult, rezultatul sondajului mai sus menționat a fost unul concludent și a arătat direcția de urmat. Peste 50% dintre respondenți au spus că fotbalul din Germania este neatragător și are nevoie de o schimbare, iar lucrurile au început să se miște.
Miza pe pregătirea fizică
Steaua a dominat autoritar precedentele două sezoane din Liga 1 în principal datorită forței fizice a jucătorilor. Într-un fotbal în care pregătirea se face în bună parte încă după ureche, Reghecampf a mizat pe rigoarea nemțească și pe experiența lui Thomas Neubert în privința metodelor noi de îmbunătățire a formei fizice. Astfel, roș-albaștrii au reușit nu doar să câștige la pas titlul, dar au compensat în bună măsură ecartul de valoare existent între ei și echipele importante din Vest (mărturie stau partidele cu Ajax și Chelsea, din Europa League).
Nemții, în schimb, se ocupă la modul cel mai serios de pregătirea fizică încă de acum 10 ani, acesta fiind de altfel un factor important în transformarea pe care a suferit-o fotbalul din Germania, după cum opinia în urmă cu un an, în ProSport, Thomas Neubert, fostul preparator fizic al Stelei. Acesta a luat parte la programul prin care fotbaliștii naționalei de fotbal a Germaniei au schimbat sistemul de antrenament. „Am pierdut cu România 5-1, prin 2004 și a fost rușinos. Am avut noroc cu Klinsmann care a adus niște specialiști din America, au schimbat tot. În 2003 aveam 32 de fotbaliști care mergeau des la echipa națională. Media tracțiunilor era de 2.3. Foarte jos. Unii nu puteau să facă nici una măcar. Le-am dat programul, iar în 2006 am făcut testul din nou. Media crescuse până la 27.4. Schweinsteiger venise și făcea cam 6-7 tracțiuni, iar după ce a făcut programul reușea să atingă peste 40 de tracțiuni„, dezvăluia acesta.
Totul pleacă de la juniori
În performanțele senzaționale ale nemților din ultimii ani a contribuit enorm atenția îndreptată de peste un deceniu către sectorul juvenil. Federația Germană a trimis o circulară care spunea că pentru a avea drept de participare în primele două ligi ale campionatului intern, fiecare club trebuie să aibă propria academie. Formațiile s-au conformat și au început să investească masiv în acest sector, iar rezultatele nu au întârziat să apară. În 2010, spre exemplu, din cei 23 de fotbaliști care au făcut parte din lotul Germaniei pentru CM, 19 au provenit din academiile echipelor din prima ligă, iar ceilalți patru de la juniorii formațiilor din liga a doua. Pentru a sprijini aceste academii, Federația Germană scoate din propriul cont 80 de milioane de euro în fiecare an.
Finanțele sunt gestionate perfect
Bundesliga nu primește banii pe care îi primește Premier League sau La Liga din drepturile de televizare. Chiar și așa, deși Barcelona anunță pierderi de zeci de milioane an de an, Bayern este pentru al 20-lea sezon consecutiv pe profit. Dortmund se află și ea într-o situație similară. O explicație vine de la Mihai Rusu, fost jurnalist la Europa Liberă, stabilit în Germania de peste 30 de ani. „Bayern și Dortmund sunt cluburi în comandită. Asta înseamnă că acționarii ar fi obligați să plătească pierderile în cazul în care clubul ar intra în faliment„, explica acesta, în 2013, în ProSport.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER