Era momentul ca România să arate Europei că nu a uitat fotbalul și că nu e cazul să o mai excludă din lumea bună a acestui sport. Era o seară pe care fotbalul românesc de club nu a mai trăit-o de doi ani. O seară în care alții stăteau „la mâna noastră” și în care cam toate calculele erau în favoarea CFR-ului.
Campioana a început destul de crispată meciul în care un punct aducea primăvara. Tensiunea era mare și trebuia să depășeașcă momentele unei emoții care la CFR nu s-a mai trăit din 2012.
„Mai rău nu se putea. Va fi greu să obținem și o victorie”, spunea Dan Petrescu, după tragerea la sorți. Dar uneori fotbalul oferă surprize mai plăcute decât te poți aștepta, iar de CFR minunile s-au ținut scai în acest sezon european. Stadionul e mut la șansa lui Griffiths (17), apoi oftează în cor la ocazia mare a lui Omrani (17).
Nimeni de la CFR nu vrea să greșească, Petrescu are pulsul la maxim, iar scoțienii sunt calmi și fără prea mult chef, iar asta liniștește fanii. E minutul 31, iar în tribune e agitație. Se văd zâmbete pentru că Rennes a deschis scorul cu Lazio, într-un meci în care orice rezultat în afară de victoria italienilor avantaja CFR. Marcator e fratele lui Gnohere și CFR e calificată. Urmează ocaziile lui Traore (38) și Bordeianu (40), iar apoi „îi stă inima în loc” oricărui spectator pentru că Johnston șutează puțin pe lângă vinclu (44).
E pauză și doar un coșmar ar putea scoate CFR în afara unei calificări istorice, iar repriza secundă începe perfect. Burcă marchează din faza preferată a lui Dan Petrescu: cornerul. Stadionul din Gruia „exlodează” și nimic din ce se întâmplă nu mai contează.
În minutul 70 mai vine și golul lui Djokovic, iar fotbalul românesc reînvață să se bucure. După doi ani de dezamăgiri, ratări și umilințe România are din nou o echipă în primăvara europeană. Ceea ce părea imposibil la tragerea la sorți devine o realitate, iar Petrescu e din nou SuperDan.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER