Arsene Wenger era în al cincilea an la Arsenal și pe foile sale apărea numele unui puști din Suedia. Un atacant înalt, cu nasul mare și cu freza împrumutată parcă din posterele cu Backstreet Boys sau Westlife, crescut în Rosengard, cartierul mărginaș din Malmö, unde peste jumătate dintre locuitori sunt imigranți. Zlatan Ibrahimovic provine dintr-o familie croato-bosniacă și, oarecum logic, primul său club a fost cel al imigranților din Malmö, FK Balkans.
„Îl vreau la Londra”
Când a fost remarcat de Wenger, Zlatan abia trecuse de vârsta majoratului. Avea o medie de un gol la două meciuri la Malmö, iar antrenorul lui Arsenal l-a chemat la Londra. Povestește chiar atacantul, într‑un interviu din cotidianul britanic Daily Mail: „A fost un moment fantastic pentru mine! Arsenal avea o echipă extraordinară atunci și, când am ajuns, am găsit un tricou special făcut pentru mine. Celebrul tricou în roșu și alb cu numărul 9 și cu Ibrahimovic scris pe spate”. Ca o dovadă a forței lui Arsenal de atunci, „tunarii” urmau să iasă în anul următor campioni ai Angliei, iar Thiery Henry avea să fie cel mai bun marcator din Premier League, cu 24 de goluri. Ibrahimovic primea o ofertă pe care niciun tânăr jucător din lume nu putea să o refuze.
Nu și Zlatan
Unii spun că Ibrahimovic e arogant. Și au dreptate. Dar suedezul a fost așa dintotdeauna. Încrezător în calitățile lui de mic, lucru pe care l-a simțit și Arsene Wenger în momentul în care avea să greșească în negocierile cu Zlatan, jucătorul de doar 19 ani: „După ce mi-au prezentat lucrurile pe acolo, am așteptat să vină să mă convingă să semnez cu ei. Dar n-a fost așa”. Câțiva ani mai târziu, într‑un interviu pentru presa din Italia, atacantul suedez spunea: „Impresarii sunt pentru jucătorii slabi! Cluburile mari au venit întotdeauna direct la mine”. Înapoi la Londra, unde puștiul Zlatan îl aștepta pe Arsene Wenger să facă prima mutare. Direct, fără intermediari, așa cum îi place suedezului. „Mi-a spus că vrea să vadă cât de bun sunt… ce fel de jucător sunt. Adică să dau o probă”.
Răspunsul unui copil
„Nu mi-a venit să cred ce cuvinte i-au ieșit pe gură! I-am spus: «În niciun caz! Zlatan nu dă niciodată probe! Artiștii nu merg la audiții!»”. Ibrahimovic avea doar 19 ani și refuza cea mai bună echipă din Anglia dintr-un motiv simplu: „Încă de pe atunci aveam mare încredere în mine. Știu că nimeni nu l-ar fi refuzat pe Wenger, dar…” În plus, pe urmele sale mai erau Ajax și Roma, două echipe bune, dar sub nivelul britanicilor. „Stăteam și mă gândeam după discuția cu Wenger: «Ori mă cunoaște și știe ce pot, ori nu mă cunoaște deloc. Iar dacă nu mă știe, atunci nu mă poate dori cu adevărat»”. Uriașul atacant a mers în cele din urmă în Olanda, la Ajax, și nu a regretat nici măcar o secundă mutarea: „A fost alegerea perfectă!”. Apoi au urmat golurile, trofeele și intrarea lui Zlatan Ibrahimovic în rândul marilor jucători. Cum ar spune suedezul: „Există un singur Zlatan! Adică eu!”.
14 tatuaje și multe scandaluri
Imaginea omului dur pe care o are Zlatan Ibrahimovic e susținută de cele 14 tatuaje, dar și de centura neagră la taekwondo pe care a obținut-o la doar 17 ani. Cunoștințele în arte marțiale l-au ajutat mereu pe suedez pe teren, chiar dacă scopul nu a fost întotdeauna unul benefic echipei sale. Recalcitrant din fire, vârful din Malmö a fost implicat în mai multe scandaluri de-a lungul carierei, cele mai cunoscute fiind cele cu Pep Guardiola, fostul său antrenor de la Barcelona, și cu americanul Onyewu, fost coleg la AC Milan.
37 de milioane de euro este valoarea de piață a lui Zlatan Ibrahimovic (30 de ani) în acest moment, conform transfermarkt.de
17 trofee a câștigat Ibrahmovic în carieră cu Ajax, Juventus, Inter Milano, Barcelona și AC Milan
32 de goluri a marcat Zlatan Ibrahimovic pentru naționala Suediei în 80 de meciuri
Eu sunt precum un Ferrari, dar el mă conduce de parcă aș fi un Fiat Zlatan IbraÂhimovic, despre relația cu Guardiola
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER