ANALIZĂ MARIUS AVRAM | UEFA admite la Euro 2020 trei decizii greșite necorectate din cabina VAR. Care au fost acelea?

Odată încheiată faza grupelor la Euro 2020, Roberto Rosetti, președintele comisiei de arbitri de la UEFA, a făcut o analiză a prestațiilor arbitrilor. De aici s-au desprins câteva concluzii interesante despre tehnologia VAR.

S-a declarat extrem de mulțumit („extremely pleased”) de nivelul arbitrajului la acest campionat european.

Până acum, este foarte adevărat, faptul că nu au existat multe discuții și controverse legate de eventuale greșeli ale arbitrilor, acestea fiind eliminate aproape în întregime datorită sistemului VAR.

ANALIZĂ MARIUS AVRAM | UEFA admite la Euro 2020 trei faze greșite de central în colaborare cu cei din cabina VAR. Care au fost acelea?

Italianul le-a mulțumit arbitrilor pentru felul în care s-au prezentat până în această fază a competiției și a făcut apel la menținerea nivelului ridicat.

O serie de date comparative între ultimele două ediții ale EURO (2016 vs 2020) au însoțit discursul șefului arbitrilor UEFA:

– mai puține faulturi: 806 față de 911 și o medie de 22.4 față de 25.3 pe meci
– mai puține cartonașe galbene: 98 față de 129 și o medie de 2.7 față de 3.6 pe meci
– număr egal de cartonașe roșii: 2
– timpul efectiv de joc de 58.51 față de 56.30
De altfel toți am putut remarca o tendință a arbitrilor de a lăsa jocul liber, de a nu fluiera orice mică atingere, de a acorda foarte greu cartonașe și doar atunci când nu există o altă soluție, manieră pe care și eu o încurajez în liga 1.
– penalty-uri: 14 față de 7 cu o medie de 0.38 față de 0.19 pe meci

Dublarea loviturilor de pedeapsă acordate vine că o consecință directă a existenței sistemului VAR la acest european față de precedentul, sistem care vine și el cu o serie de cifre interesante:

– 179 de situații verificate
– 91.6% acuratețea deciziilor luate de arbitri în teren
– 7 situații întoarse direct de VAR și 5 pentru care a fost nevoie de vizionarea fazei de către arbitru (on field review)
– o medie de 1 situație corectată la fiecare 3 meciuri

La un calcul simplu, dacă 91.6% din 179 de decizii au fost corecte și 12 (7+5) adică 6.7% au fost corectate de VAR, rezultă, conform cifrelor prezentate de UEFA, 1.7%, adică 3, decizii greșite în teren și necorectate de VAR.

Nebuloasa erorilor. De ce nu ni se explică?

Nu s-a spus care sunt cele 3 faze considerate greșite atât de arbitru cât și de VAR. Ar fi fost interesant de aflat care sunt pentru a înțelege modul în care analizează comisia UEFA și de ce s-a greșit deși avem o tehnologie atât de performantă.

Comunicare defectuoasă? Mod diferit de interpretare a fazelor? Celor din cabina VAR le-a fost teamă să intervina peste arbitru, în cazul unora foarte experimentați? Nu cred că o să aflam vreodată….

Roberto Rosetti, în stilul cu care UEFA din păcate ne-a obișnuit, nu a prezentat nici care au fost consecințele greșelilor arbitrilor care au fost corectate de VAR si cum au făcut departajarea arbitrilor care au rămas în turneu față de cei care au plecat deja acasă.

Cu toate acestea, o analiză publică este un demers normal, o prezentare, un mesaj, sunt necesare într-un fotbal profesionist. În România, deși se „flutură” modelul UEFA, o astfel de conferință de presă, chiar și cu mesajul controlat și gândit pentru a evita controverse, nu a existat de ani de zile.

Paralela cu fotbalul românesc și CCA. Oare există?

Nu îmi amintesc ultima oara când președintele CCA să iasă public și să ne explice câte faze s-au judecat bine, câte s-au greșit, procente, date , statistici, analize din campionatul nostru intern.

Unul dintre motivele principale ale controverselor este lipsa totală de transparență de la CCA. Totul se află numai pe surse, inclusiv componența comisiei, pe care vă rog să faceți un efort să o căutați undeva, oriunde pe site-urile federației.

Nici măcar arbitrii nu stiu anumite lucruri în mod oficial, lucruri importante pentru desfășurarea activității lor. Interviurile celor din conducerea CCA vin doar forțate, probabil când presiunea media crește și atunci numai cu întrebări controlate, orice deviere generând reacții nervoase ale intervievaților.

„Trecerea într-o nouă eră de comunicare” prezentată de Vassaras la prima conferință de presă la investirea că președinte acum 7 ani ne ducea cu gândul la mai multă transparență, la deschidere către presă și publicul spectator…

Nu știam atunci că de fapt vorbea de o „eră întunecată” a comunicării, o eră a închiderii canalelor către public, a creării unui sistem opac și secretos. În era transparenței organizaționale cred e timpul că CCA să evolueze.