Cel mai dulce infern**

Dacă vă așteptați ca aceste rânduri să înceapă cu o exclamație,
direct cu „You’ll Never Walk Alone” și cu semne de mirare, trebuie
să citiți un pic mai jos. Pe „Anfield”, începutul e cum nu mai e
nicăieri în altă parte: lumea parcă se duce la teatru, nu la meci, iar curtea interioară
a stadionului parcă e o piațetă, unde microbiștii orașului se adună
pentru a chibița!

În interior, situația se schimbă. Atmosferă de meci, Beatles în
boxe, vedete pe teren. Gerrard, Kuyt sau Carragher, de la ei,
Brandan, Galamaz ori Apostol, ai noștri. Cu o jumătate de oră
înaintea fluierului de start, bătrânul „The Kop” e aproape gol. La
„gongul” de zece minute mai răsar doar câteva locuri libere, iar
când au mai rămas cinci minute, toată lumea cu bilete e la locul
ei. Gălăgie? Doar la boxe! În rest, englezii stau liniștiți și
așteaptă momentul care doar pentru ei e banal.

Ora
lui „You’ll Never Walk Alone”

De aici începe spectacolul. Show-ul, cum vreți să-l
numiți. Tradiție, mai degrabă. Pentru că UEFA știe deja pe de rost
că celebrul „You’ll Never Walk Alone” va fi auzit în boxe cu un
minut înainte de fix. Aseară, la 21:59, două ore mai devreme în
Anglia. Și a început: Mike & Peacemakers cântă lent, dulceag,
parcă pentru a adormi adversarul. Peluza „cormoranilor” tace, dar
face: arborează stema clubului, pe care o plimbă dintr-un colț în
altul al tribunei lor. În boxe, melodia e pe sfârșite, dar nu e
nimic jucat. „The Reds” preiau iei tonul. Și cântă de ți se face
pielea de găină, echipele intră, tu n-ai timp să te uiți la
jucători, pentru că ești fascinat. Pur și simplu fascinat. „You’ll
Never Walk Alone” se aude din peste 40.000 de piepturi și n-ai
dreptul la replică. Poți doar să admiri, eventual să scrii. Asta
dacă poți crede că, vreodată, cuvintele ar putea recrea cu adevărat
atmosfera de pe „Anfield”!

1.200 de
români pe „Anfield”

Unirea Urziceni a fost susținută aseară, pe „Anfield Road”, de
aproximativ 1.200 de suporteri români. Aceștia au ocupat un sector
separat de fanii lui Liverpool și au strigat pe tot parcursul
jocului „România, România” și „Unirea”. Grupul românesc a fost
alcătuit în mare parte din familiile și apropiații ialomițenilor,
un contingent însemnat fiind și cel alcătuit din conaționalii care
lucrează în Marea Britanie și care și-au cumpărat bilete de la
stadion.