Prima deplasare în străinătate a unor fani români a fost la… Budapesta

Prima echipă din România care a eliminat o formație maghiară a fost Rapid București care, în 1938, elimina, într-o dublă manșă disputata în Cupa Europei Centrale, chiar pe Ujpest Budapesta, după un senzațional 4-0 pentru giuleșteni în returul de la București. Ne-am gândit să vă spunem acum și care anume a fost prima grupare care a jucat în cupele europene și, tot ca o premieră, care a fost prima deplasare organizată a unor suporterii români. Este vorba despre Venus București, care a jucat tot împotriva lui Ujpest Budapesta, iar la meciul retur din capitala maghiară aproximativ 1000 de suporteri au făcut deplasarea pentru a-i încuraja pe jucătorii lui Venus. Era anul de grație 1937 și a doua conflagrație mondială bătea la ușă.

Mitropa Cup

Țările din Europa Centrală, care aveau un fotbal superdezvoltat și dominau clar sportul-rege interbelic, s-au gândit să creeze o competiție europeană intercluburi. Astfel, în 1927 lua naștere C.E.C., Cupa Europei Centrale sau Mitropa Cup, iar la ea luau parte cluburi din Austria, Ungaria, Cehoslovacia și, ulterior, Italia. Mai târziu, au făcut cerere de aderare România și Iugoslavia, dar acestor două țări li s-a impus o condiție discriminatorie, și anume să plăteasca oaspeților 60% din încasări! Sigur, pare hoție la drumul mare, dar adevărul este că pe vremea aceea deplasările erau lungi și costisitoare. Austria, Ungaria și Cehoslovacia erau țări mici, dar Iugoslavia și România erau teritorii mari cu relief muntos, iar deplasarea dura o veșnicie. Motivul financiar este cel care i-a ținut pe români departe de această competiție… Asta, până în anul 1937, când Venus decide să încerce marea cu degetul. Trebuie spus că pe vremea aceea fotbalul avea o atitudine pe care doar rugby-ul și hocheiul o mai au astăzi, și anume disputarea meciurilor într-un cadru intim, doar între țările cu fotbal dezvoltat. Adică, mai pe șleau, italienii sau ungurii nu ar fi jucat în vecii vecilor cu echipe din Malta sau Cipru, ca astăzi. Sigur, acestea din urmă nici măcar nu existau pe vremea aceea, să zicem că ungurii, cehii sau italienii ar fi refuzat din start să evolueze împotriva grecilor sau a bulgarilor. Cam ceea ce fac cei din grupul celor șase națiuni la rugby în emisfera de nord sau Tri Nations în emisfera de sud.

Venus, echipa românilor

Nu-i un secret pentru nimeni că fotbaliștii mari, aproape fără excepție, erau maghiari de origine, numele românești fiind foarte rare pe vremea aceea. Noi, românii, abia descifram acest joc și trebuie spus că am învățat meserie de la unguri. Astfel, cei mai cunoscuți jucători ai acelei perioade au fost Iuliu Bodola, Giussy Baratky sau Ștefan Dobay, dar spre sfârșitul deceniului al III-lea, încep să apară și românii. Prima echipă în care erau majoritari nativii a fost Venus București, motiv pentru care presa, dar și populația îi simpatizau foarte mult pe băieții lui Mitty Niculescu, omul care a creat și a sponsorizat echipa pentru care a și jucat o viață. Suntem în anul 1937 și Venus se înscrie în competiție, urmând a întâlni pe Ujpest Budapesta.

Scor de tenis

Primul meci, cel disputat la București, pe zgură, a fost câștigat de oaspeții unguri cu 6-4, dar presa sportivă a apreciat prestația bucureștenilor. Iată câteva titluri din presa vremii: "Negrii (culoarea lui Venus n.n.) au pierdut un match pe care trebuia să-l câștige" sau "Burdan (portarul n.n.) a primit patru goluri pe gratis"… La partidă au asistat 25.000 de spectatori, încasându-se suma de 823.000 de lei, o cifră considerabilă pentru acea vreme. Din acest total, 30% însemna publicitate, taxe naționale și barem de arbitraj, iar restul se împărțea astfel: 40% pentru gazde și 60% pentru țările fondatoare (sic! n.n.), dar nu mai puțin de 3000 de franci elvețieni.

Wagons-Lits-Cook

Cotidianul "Gazeta Sporturilor" a organizat, în colaborare cu "Wagons-Lits-Cook" (Serviciul de vagoane de dormit și restaurant al Căilor Ferate Române n.n.), o excursie la Budapesta pentru fanii venusiști, iar peste o mie de fani au răspuns prezent unei premiere în domeniu. Suma de 2950 de lei (echivalentul unui salariu mediu pe vremea aceea n.n.) acoperea toate cheltuielile, inclusiv pașapoartele și vizele. Pentru cei care nu știu, pe vremea aceea pașaportul se afla la secția de poliție de care aparțineai, depuneai o cerere pentru a efectua o deplasare în străinătate, dar la revenirea de afară erai obligat să-l predai secției. Cam ceea ce se petrece astăzi cu pașapoartele diplomatice! Oricum, suporterii au făcut deplasarea împreună cu lotul de jucători, prin intermediul Orient-Expres-ului, și au făcut o zi până la destinație. (Mai puțin decât astăzi, în condițiile în care pe vremea aceea trenurile erau tractate de locomotivele cu abur, supranumite "aburoaice" de fanii acestor mașini minunate n.n.). Oricum, Venus a pierdut și meciul retur, dar impresia generală, împărtășită și de unguri, era aceea că "Românii pasează foarte bine, dar nu știu să marcheze atunci când trebuie."  Iată cum arăta echipa Venusului:

Iordăchescu – Sfera, Albu – Eisenbeisser, Vasile, Beffa – Silviu Ploeșteanu, Iuliu Bodola, Humis, Petre Vâlcov, Lucian. Antrenor: Ferenc Platko

De remarcat că la întoarcere, Bărbulescu, unul dintre halfi (așa se numeau mijlocașii pe vremea aceea) a coborât la Arad, în pijama, ca să-și cumpere țigări, dar trenul a plecat fără el spre București!

Și încă un amănunt, Iuliu Bodola a fost primul fotbalist român care a fost ales în echipa Europei care urma să întâlnească perfidul Albion, englezii refuzând să iasă din autoizolarea impusă, motivând că nu au adversari pe măsură pe Continent, așa cum numesc ei, disprețuitor, Europa căreia chiar și ei îi aparțin. Din păcate, acel meci nu s-a mai disputat, iar Bodola a avut un final trist de carieră.