Pe 2 decembrie 2010, la sediul FIFA din Zurich, în jurul orei locale 16:30, Sepp Blatter a deschis un plic mare alb și a citit: Qatar! Era anunțul oficial al desemnării gazdei CM 2022, la puțin timp după ce se aflase că Rusia va organiza Mondialul din 2018. Cum organizarea unui Mondial de fotbal înseamnă o desfășurare de forțe fără precedent și existența unei infrastructuri impresionante, alegerea unei țări cu o suprafață de 11.573 km2, cu o climă deșertică, și fără tradiție sportivă, a părut extrem de ciudată. Tot din 2 decembrie 2010 au început să curgă și speculațiile și teoriile privind modul în care emiratul de pe coasta de nord-est a Peninsulei Arabice a tras marele loz câștigător. Oficial, am asistat la un rezultat al globalizării și al faptului că lumea arabă merită să organizeze un CM. Neoficial, s-a vorbit despre rezultatul finalul al unui puzzle care conține piese de corupție, influențe la nivelul Comitetului Executiv al FIFA, șpăgi și geopolitică.
Voturi cumpărate
Ultimul nume mare din presa internațională care s-a aliniat pe această direcție a fost „France Football”. Cunoscuta publicație franceză a deschis ediția de ieri cu un material extrem de amplu, de 16 pagini, sub numele „Qatargate”. Nimic șocant și nimic nou. Majoritatea informațiilor au mai fost publicate în trecut, de „Sunday Times”, la fel ca și piesele de rezistență ale scenariului construit de „France Football”. Practic, candidatura Qatarului s-ar fi bazat pe personaje puternice, cum ar fi președintele confederației asiatice, Mohammed Bin Hammam, exclus pe viață din fotbal, în decembrie 2012, pe președintele federației argentiniene și vicepreședinte FIFA, Julio Grondona, sau pe Ricardo Texeira, fostul președinte al federației braziliene, care a demisionat din FIFA în martie 2012, pe fondul acuzațiilor de corupție. Sunt reamintite și cazurile lui Issa Hayatou, președintele Confederației Africane și Jacques Anouma, din Coasta de Fildeș, participanți la votul din Comitetul Executiv al FIFA, și acuzați în 2011, de „Sunday Times”, că ar fi luat parte mită din partea lui Phaedra Al Majid, un membru al candidaturii qatareze. Câte 1.5 milioane de dolari fiecare! Francezii mai scriu și de sponsorizarea de 1,25 milioane de dolari pe care Qatarul ar fi făcut-o pentru Congresul Confederației Africane din 2010, de fapt un mod de a avea acces la patru africani din Comitetul Executiv al FIFA. Unul dintre ei, nigerianul Amos Adamu, a fost ulterior suspendat de FIFA, din cauza scandalului pornit de „Sunday Times” în 2011.
Întâlnirea de la Elysée
„France Football” vine însă și cu ceva nou, dezvăluirea unei întâlniri secrete, la Palatul Elysée, din 23 noiembrie 2010, cu câteva zile înainte de votul FIFA. La discuție ar fi participat președintele Franței, Nicolas Sarkozy, prințul Qatarului, Tamin bin Hamad al-Thani, Michel Platini, președintele UEFA, și Sébastien Bazin, reprezentantul Colony Capital, proprietar al Paris Saint-Germain, club care avea atunci grave probleme financiare. Acolo s-ar fi discutat iminența unor investiții din Qatar în viitorul apropiat în sportul francez, iar Sarkozy i-ar fi recomandat președintelui UEFA să aleagă Qatarul, din „rațiuni geopolitice”. La alegeri, Platini a votat cum a trebuit, în iunie 2011 Qatar Investment Authority a cumpărat 70% la sută din acțiunile PSG-ului, iar în ultimii doi ani investițiile Qatarului în Franța au „explodat”. Platini a negat însă vehement informațiile apărute ieri în „France Football”. Scenariul are logică și greutate, dar deocamdată aduce cu un remake după un film bun.
Candidatură amenințată?
La finalul materialului, pe lângă reamintirea problemelor ridicate de organizarea competiției într-o țară în care vara temperaturile depășesc 40 de grade Celsius, „France Football” lansează și întrebarea dacă nu cumva ar trebui aleasă o nouă gazdă, mai ales că susține că are și probe în legătură cu acuzele de corupție. Răspunsul îl poate da FIFA, care oricum are o anchetă mai veche în derulare în legătură cu teoria cumpărării voturilor de către Qatar. Marea favorită în cazul organizării unor noi alegeri, puțin probabil ținând cont de banii cheltuiți deja de țara arabă pe lobby-urile pre și post-decembrie 2010, ar fi SUA.
Au cumpărat Mondialul – 2022 mesaj dintr-un e-mail trimis de Jérôme Valcke, secretarul general al forului, către un membru al CEX, Jack Warner, și făcut public de ultimul în mai 2011
FIFA funcționează precum o mică Mafie declarație a lui Guido Tognoni, exclus din FIFA în 2003, pentru „France Football
Să se creadă că alegerea mea s-a făcut în schimbul unui aranjament între statul francez și Qatar nu este decât o pură speculație Michel Platini, președinte UEFA și membru CEX al FIFA
Am obținut voturile respectând cele mai ridicate standarde de etică și morală conform caietului de sarcini poziția unui oficial qatarez, pentru „France Football
Qatarul a câștigat organizarea CM 2022 la al patrulea tur de scrutin desfășurat printre membrii CEX ai FIFA, cu 14-8 la voturi în „finala” cu SUA. Au mai candidat Japonia, Coreea de Sud și Australia
Comitetul Executiv al FIFA, cel care are printre atribuții și alegerea gazdei unui CM, e format dintr-un președinte, ales de Congres în anul ce urmează unui Mondial, opt vice-președinti și 15 membri, aleși de confederațiile și federațiile membre
Al Jazeera, televiziunea arabă cu sediul la Doha, în Qatar, a cumpărat în ultimii ani drepturile de televizarea din Franța, pentru Ligue I și meciurile de Liga Campionilor
Victoria Qatarului la alegerile pentru alegerea gazdei CM 2010 a fost anunțată de canalul Al Jazeera cu o jumătate de oră înainte de anunțul oficial al FIFA (potrivit France Football)
Sarkozy, fostul președinte al Franței, era fan declarat PSG
33,75 de milioane de euro a fost bugetul de comunicare al Qatarului, pentru promovarea candidaturii
10 miliarde de dolari a investit Qatarul în economia franceză în ultimii ani
130 de milioane de dolari a plătit Qatar Investment pentru acțiunile PSG-ului, plus alte 340 de milione pe transferuri, din 2011
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER