Cazul Blatter, explicat în detaliu. Partea II: metodele controversate folosite de procurorii americani în anchetă. Mircea Sandu: „Dacă SUA organiza Mondialul din 2022, acest scandal nu mai exista”
„Cred că, dacă Statele Unite ar fi căpătat dreptul de organizare al Mondialului din 2022, nu ar mai fi existat acest scandal. Acuzații asupra lui Blatter nu există, acuzații asupra lui Platini nu există. Dovezile care există sunt împotriva celorlalți din Comitetul Executiv„, spune Mircea Sandu, contactat de reporterii ProSport. Fostul președinte al FRF – care le apără onoarea celor doi oficiali suspendați pe câte 8 ani pentru o plată suspectă de 2 milioane de dolari – este un om informat. În Comitetul Executiv al FIFA se află doi foarte buni prieteni de-ai săi, spaniolul Angel Maria Villar și cipriotul Marios Lefkaritis. Cei doi au scăpat de valurile de rețineri efectuate în 2015 de FBI și de autoritățile elvețiene, însă numele lor n-au trecut nemenționate în media internațională. Și ei și-au dat în ultima clipă votul Qatarului, deși – potrivit spuselor lui Joseph Blatter – Comitetul Executiv FIFA stabilise înainte de vot , nestatutar și neregulamentar, ca Mondialul din 2022 să meargă în Statele Unite, la fel cum procedase și cu Rusia, pentru 2018.
„Nivelul de corupție relevat de rechizitoriu este de neconceput. Mesajul pentru fiecare individ vinovat care se ascunde în umbră în speranța că va scăpa de investigația noastră este următorul: Nu veți putea aștepta până se termină totul! Nu veți scăpa de atenția noastră”. Tonul amenințător al procurorului general al Statele Unite, Loretta Lynch, dă probabil frisoane oficialilor FIFA rămași neatinși încă de scandalul corupției.
7 membri din Comitetul Executiv care a decis cu 14 voturi la 8 ca Mondialul din 2022 să meargă în Qatar, nu în SUA, au fost reținuți de autorități sau suspendați de FIFA și UEFA: Joseph Blatter, Michel Platini, Jack Warner, Ricardo Teixeira, Chuck Blazer, Nicolas Leoz și Rafael Salguero. Decedat în 2014, argentinianul Julio Grondona apare și el în rechizitoriul procurorilor americani sub termenul de „co-conspiratorul #10”.
Șapte capete au picat, Grondona e mort, mai sunt șase votanți pro-Qatar. Doi dintre ei sunt Villar și Lefkaritis, prietenii lui Sandu.
Momentul în care Blatter a anunțat Qatar drept gazdă a Mondialului din 2022. În episodul următor veți citi culisele fascinante ale votului
Teoria răzbunării americane pentru trădarea FIFA în cazul Mondialului din 2022 are destui adepți și nu duce lipsă nici de argumente.
- De fiecare dată, cu două-trei zile înainte de votul pentru deciderea țărilor organizatoare (2 decembrie 2010) sau pentru alegerea președintelui FIFA (29 mai 2015), media occidentală și, ulterior, autoritățile au venit cu acuzații foarte grave de corupție la adresa oficialilor FIFA.
- După alegerea Qatarului în dauna SUA, media occidentală a dus o lungă campanie de informare pe tema condițiilor „inumane” în care lucrau muncitorii necalificați, angajați pentru ridicarea infrastructurii din țara arabă. Ulterior, focusul s-a mutat pe condițiile meteo „imposibile” din Qatar, astfel că a apărut varianta mutării Mondialului în altă țară.
- Apoi, deși corupția datează – potrivit procurorilor americani – de 24 de ani, procesul s-a declanșat abia în 2015, într-un an foarte complicat din punct de vedere politic. Blatter este un amic declarat al președintelui rus, Vladimir Putin, în brațele căruia s-a și refugiat în ultimele luni.
- Contracandidatul lui Blatter la alegerile din mai 2015 a fost prințul Ali Bin Al-Hussein din Iordania, una dintre țările arabe aflate în sfera de influență americană. Al-Hussein a fost școlit în Marea Britanie și SUA, iar nominalizarea sa la alegeri a venit din partea Federației americane (US Soccer). El va candida și în 2016, la scrutinul organizat după suspendarea președintelui FIFA.
Lista argumentelor poate continua, însă una dintre marile surprize ale cazului a fost tocmai implicarea autorităților americane într-un caz de corupție cu rădăcini într-o țară europeană, Elveția, și într-un sport, fotbalul, care nu este cel mai popular din State.
Ce jurisdicție au procurorii americani pentru a investiga în Europa?
Cum și-a întins justiția americană brațul cale de 6.320 de kilometri până la Zurich, sediul FIFA?
Agenții FBI părăsesc sediul din Miami al CONCACAF, confederația din America de Nord și Centrală
Să luăm exemplul unui oficial acuzat în rechizitoriu de „înșelăciune, fraudă informatică și spălare de bani”.
Brazilianul Ricardo Teixeira (68 de ani) a stat 23 de ani în funcția de președinte al unei federații (CBF), un record bătut ulterior de Mircea Sandu, cu ai săi 24 de ani la FRF. Teixeira a intrat în fotbal la finele anilor ”80, ajutat de tatăl soției sale, Lucia, nimeni altul decât președintele de atunci al FIFA, Joao Havelange. Acuzat în 2010 – în ajunul votului pentru Qatar – de jurnaliștii de la BBC că a luat mită de 9,5 milioane de dolari, Teixeira a părăsit FIFA doi ani mai târziu, cu puțin timp înainte de apariția unor documente conform cărora el și socrul său Havelange primiseră plăți în valoare totală de 50 de milioane de dolari din partea unei firme de marketing sportiv. International Sports Leisure (ISL) a fost înființată în anii ’80 de șeful de atunci al Adidas, Horst Dassler, și a dat faliment în 2011, cu datorii de 150 de milioane de lire sterline.
Citește continuarea mai jos.
Ricardo Teixeira și socrul său, Joao Havelange, într-un moment de relaxare. Cei doi au primit sume uriașe de bani
Ricardo Teixeira, un președinte de federație campioană mondială, pe vremea când era lipsit de griji
Plățile ISL către Teixeira și Havelange au fost făcute între 1992 și 1998. În 1997 și 1998, Havelange – pe atunci șef FIFA – acordase ISL drepturile exclusive de marketing, TV și radio pentru suma totală de 1,6 miliarde de dolari. Deși procurorii elvețieni au adus în tribunal actele obținute de la lichidatorii ISL, în 2012, „mita comercială” nu era considerată infracțiune pe teritoriul Elveției.
Acum 6 luni, procurorii brazilieni au anunțat că anchetează plăți de 147 milioane de dolari făcute din conturile lui Teixeira, plăți legate de Mondialul din 2014, ținut în Brazilia. Cu toate acestea, Teixeira a scăpat de primul val de acuzații aduse de procurorii americani la începutul lui iunie.
„Într-o zi însorită din 2009, am fost introdus într-un bloc de birouri din Berkeley Square, în centrul Londrei. Am fost invitat la o întâlnire misterioasă de un intermediar care vorbea foarte rar despre ocupația sa. Acolo mă așteptau trei americani îmbrăcați la costum, cu o constituție atletică. Mai târziu am aflat că în echipa lor aveau și foști pușcași marini. Dacă era nevoie, puteau să omoare. Voiau să-i ajut să-i prindă pe Sepp Blatter și pe bandiții lui de la FIFA”
Andrew Jennings, reporter britanic de investigație
Cazul Nike și șpaga de 20 de milioane de dolari ajunsă la Teixeira
Pe 3 decembrie, însă, la câteva ore după ce mai mulți oficiali FIFA erau arestați la 5 dimineața în hotelul Baur au Lac – unde camerele costă de la 650 de dolari/noapte în sus – , Ricardo Teixeira a aflat că numele său figurează în noul rechizitoriu american.
„Ricardo Teixeira a ajuns să-și folosească poziția și puterea pentru a se îmbogăți ilegal”, se scrie în preambul, dar fraza este folosită în cazul fiecărui actual sau fost oficial FIFA acuzat. Pe scurt, Teixeira a solicitat și a primit plăți de la firme de marketing sportiv pentru încheierea unor contracte de exclusivitate în privința drepturilor pentru Copa America, Copa Libertadores sau Copa do Brasil.
Un caz special este cel al „firmei de echipament sportiv A”, așa cum este denumită în dosar. E vorba despre gigantul Nike, care în 1996 a semnat un contract de reprezentare cu Federația braziliană condusă de Teixeira. Brazilia era campioana mondială la zi și purta echipament Umbro, însă Nike a oferit o compesație companiei Umbro și a semnat un contract pe 10 ani, în valoare de 160 de milioane de dolari cu CBF. Pe lângă această sumă, gigantul american a mai plătit 40 de milioane printr-o bancă elvețiană unei firme controlate de partenerul de marketing al lui Teixeira, Jose Hawilla, acuzat și el în proces. Hawilla i-a întors președintelui CBF jumătate din acești bani, „mită” potrivit procurorilor americani.
Nimeni de la Nike nu este acuzat în dosar și nu există probe că oficialii companiei știau destinația finală banilor.
2,3 miliarde de dolari a încasat Nike în ultimul an fiscal din vânzarea echipamentelor pentru fotbal. Potrivit CNN, este segmentul companiei cu cea mai mare creștere, după baschet
Citește continuarea mai jos.
Ricardo Teixeira și Joiseph Blatter, președintele înlăturat de la FIFA
Blatter și Havelange, pe vremea când mergeau mână în mână la FIFA
Practic, pricipala activitate a lui Teixeira indicată de procurori este pretinderea și luarea de mită. Surpriză, însă! Brazilianul nu este acuzat pentru asta. Conform legilor federale americane privind luarea și darea de mită, această activitate poate fi acuzată doar în cazul funcționarilor de stat, nu și în cel al angajaților unor organisme non-guvernamentale precum FIFA.
Potrivit The Economist, procurorii americani „au trebuit să-și folosească toată creativitatea”. În fond, mafiotul Al Capone a fost condamnat pentru spălare de bani. În cazul oficialilor FIFA, procurorii au apelat la setul de legi „Travel Act” (Actul de călătorie).
În esență, Travel Act susține că „este ilegal să folosești călătorii între statele americane sau în străinătate, să folosești mailul sau alte facilității în comerțul între statele americane pentru a promova, conduce, implementa sau desfășura o activitate ilegală”. Conform Travel Act, mita este un delict, astfel că orice tranzacție relevantă poate fi investigată, chiar dacă are legătură tangențială cu Statele Unite.
Coperta rechizitoriului de 240 de pagini întocmit de procurorii americani la finele lui noiembrie
Un angajat al unei bănci din Bahamas a putut fi acuzat doar pentru că a zburat la New York cu scopul de a încasa un cec de 250.000 de dolari (pretinsa mită) pe care l-a transportat înapoi la banca sa.
În cazul lui Teixeira și al celorlați acuzați, procurorii au folosit mai mult transferuri online făcute înspre și dinspre teritoriul statelor New York și New Jersey, tranzacții care încălcau legile respectivelor două state americane.
O altă metodă adoptată de procurorii Statelor Unite este descrisă de jurnaliștii de la The Economist:
„O tactică procedurală în Statele Unite este să arestezi o persoană pe care o suspectezi de implicare într-o conspirație infracțională, să o ameninți cu tot soiul de acuze și cu decenii în închisoare, apoi să-i oferi clemență printr-o înțelegere în cazul în care acceptă să depună mărturie împotriva altor suspecți. Această tactică agresivă are două tăișuri: face mai ușor de desfăcut anumite scheme ilegale în cazurile în care probele sunt greu de obținut, dar uneori duce și la cazuri în care persoane nevinovate își pledează vinovăția sau inventează mărturii împotriva unui presupuși complici, de frica unei eternități petrecute după gratii. În general, sistemele judiciare din Europa nu folosesc tocmeala pentru mărturie tocmai din aceste motive„
Tactica descrisă seamănă izbitor cu cea folosită de DNA în diferite procese de corupție din România, semn că și europenii pot adopta tacticile procurorilor americani.
„În 2010, am discutat despre Cupa Mondială și apoi am luat două decizii. Am decis să mergem în Rusia, pentru că Mondialul nu a fost niciodată acolo, în Europa de Est, și în 2022 să mergem în Statele Unite. Și așa, aveam două Mondiale în cele mai puternice două țări din lume. Totul a fost în regulă până în momentul când Sarkozy a venit la o întâlnire cu prințul moștenitor al Qatarului, care acum este rege. La o cină ulterioară cu Platini i-a spus că ar fi bine ca Mondialul să meargă în Qatar. Asta a schimbat tot. S-a făcut un vot secret, iar patru voturi din Europa au dispărut din dreptul Statelor Unite. Rezultatul a fost 14 la 8″
Joseph Blatter, fost președinte FIFA
În cazul FIFA, americanul Chuck Blazer este „veriga slabă” din Comitetului Executiv FIFA care a acceptat să colaboreze cu autoritățile. Arestat în 2011 de FBI, Blazer și-a recunoscut faptele și a ajuns la un acord cu procurorii americani, speriat de posibilitatea de a primi 75 de ani în închisoare. În cazul său, la 70 de ani și bolnav de cancer la colon, ar fi însemnat condamnare pe viață.
Chuck Blazer, controversatul oficial FIFA care a acceptat să devină informatorul FBI și al Fiscului american
Blazer a acceptat să poarte aparatură de înregistrare la întâlnirile cu alți oficiali FIFA. Devenit informator FBI, fostul oficial a fost – potrivit Business Insider – un element cheie în arestările efectuate în 2015 la Zurich, în cazul de corupție de la FIFA.
După arestarea mai multor persoane acuzate de fapte ilegale, următorul pas pentru judecarea lor este extrădarea pe teritoriul Statelor Unite.
Săptămâna trecută, un tribunal paraguayan a decis extrădarea lui Nicolas Leoz, amicul lui Ricardo Teixeira.
Jose Maria Marin (83 de ani) și Marco Polo Del Nero (74 de ani), șefii care i-au succedat lui Ricardo Teixeira la conducerea federației braziliene, sunt și ei acuzați de fapte de corupție. Marin a fost extrădat în Statele Unite la începutul lui noiembrie, iar Del Nero a fost suspendat din funcție pe o perioadă de 6 luni.
Cazul FIFA continuă.
Ar mai fi investigat americanii corupția de la FIFA dacă Statele Unite primeau dreptul de organizare al Mondialului din 2022? Întrebarea rămâne.
În episoadele următoare ale analizei ProSport în cazul evenimentelor de la FIFA puteți citi:
- De ce nu se simt prietenii lui Mircea Sandu confortabil și ce spune amicul lor român
- De ce nu au fugit sponsorii Mondialului de lângă o instituție megacoruptă
- De ce cazul Platini este mult mai complicat, plus alte relații politice
- De ce vrea Putin să organizeze Mondialul din 2018
- Este Blatter o victimă sau un mafiot?