Înaintea partidei Franța – Serbia, derby-ul grupei a VII-a preliminară din care face parte și echipa României, selecționerul Domenech este pe marginea prăpastiei. Într-un fel, situația sa seamănă cu aceea în care se află Victor Pițurcă. Amândurora li se cere victoria în această seară sau, în caz contrar, vor fi demiși. Totuși, cel supranumit "Măcelarul" pe vremea când juca, este calm și îndeamnă pe suporteri să-i urmeze exemplul.
L’Equipe: Cum veți aborda meciul din seara aceasta având în vedere contraperformanța din partida de la Viena? R. D. Vă reamintesc o chestie elementară: a fost primul meci, sunt 30 de puncte în joc, le-am ratat pe primele trei în urma unui meci disputat în deplasare, ne rămân încă 27. Nu este agreabil, vă asigur că nu, jucăm din nou, la Paris și se simte atmosfera unei revoluții. Nu minimalizez înfrângerea, dar simt că se exagerează. Păi, uitați-vă la rezultatul României… Una peste alta, în seara asta vrem să câștigăm și ne vom bate. Avem o echipă întinerită, puștii își dau abia acum seama că nu e chiar atât de simplu să ajungi acolo unde au fost cei pe care tocmai i-au înlocuit. Vă rog să remarcați faptul că pentru sârbi este meciul anului și vor da, la rândul lor, totul.
L’Equipe: Veți modifica echipa? R. D. Nu neapărat. Atunci când faci schimbări, se poate lăsa impresia că ai dat o sancțiune celor pe care i-ai lăsat pe bancă. Mai degrabă trebuie luat pulsul jucătorilor și, din acest punct de vedere, dacă simt pe cineva că nu este îndeajuns de concentrat, îl las deoparte. Dar, repet, nu vreau ca o eventuală modificare să fie percepută ca un vot de blam.
L’Equipe: Atmosfera tensionată din jurul echipei poate avea un efect contrar? Pozitiv, adică? R. D. Aceasta nu este problema mea. Eu mă ocup de meci și m-am exprimat întotdeauna în favoarea unei nete divizări a muncii. Job-ul meu este să calific echipa Franței la Cupa Mondială. Meseria altora este să huiduie și așa mai departe…
L’Equipe: Nu cumva vă protejați cam mult jucătorii? R. D. Așa sunt eu construit. Am fost fotbalist, mi-am rupt picioarele pe teren, știu ce înseamnă acest lucru. Am un grup de care mă ocup și de care trebuie să am grijă. Să zicem că avem o viață separată, numai a noastră.
L’Equipe: Cum s-au desfășurat ostilitățile între jucători și staff-ul tehnic? R. D. Nu știu, dormeam. Nu am citit nici ziarele. (Surâde). Știu ceea ce se petrece în interior, am discutat și am pus lucrurile la punct. Asta înseamnă forța grupului, după parerea mea. Nu mă rugați să intru în amănunte.
L’Equipe: De ce l-ați trimis în tribune pe Malouda? R. D. Am mai spus-o o dată. Sunt 22 de jucători în lot, iar eu nu am dreptul decât la 18 pe foaia oficială. Intr-adevăr, e o situație dezagreabilă și chiar i-am cerut d-lui Escalettes să insiste pe lângă Platini pentru ca aceste lucruri să se schimbe. În plus, remarcați faptul că televiziunile îi vânează pe jucătorii aflați în tribună.
L’Equipe: În seara aceasta nu vor fi decât 45.000 de spectatori de Stade de France… R. D. E senzațional asta! Înseamnă că în ciuda a ceea ce spune lumea despre noi, există încă 50.000 de oameni care vor veni să ne vadă. Acestora țin să le mulțumesc personal, jucătorii au nevoie de ei. Chiar mi-a plăcut atmosfera de la Viena, ați văzut cât de mult a contat atmosfera pentru fotbaliștii austrieci, cum au fost împinși de la spate de minunatul lor public…
L’Equipe: Și totuși, nu vă așteptați la fluierături? R. D. Absolut deloc. Oamenii aceia au venit ca să ne vadă că ne batem și că învingem. Cei care vor sa vadă o corrida, îi invit la o deplasare în Țara Bascilor în acest scop.
L’Equipe: De ce anume vă temeți? R. D. Jucăm împotriva unor fotbaliști adevărați. Serbia reprezintă o echipă solidă, care știe să țină de minge și care accelerează brusc în anumite momente ale jocului. Am văzut un meci de-al lor disputat împotriva Germaniei înaintea debutului Europeanului din Austria și Elveția. Este o echipă de temut.
Â
articol de Octavian METONI
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER