Englezii de la The Guardian au publicat fascinanta poveste a lui Alexandre Villaplane, primul nord-african din naționala Franței, care a făcut pasul de la statutul de erou la cel de trădător, sfârșind în fața plutonului de execuție.
Cine a fost Alex Villaplane? Puțini au auzit de el, asta și pentru că face parte din istoria îndepărtată a fotbalului. S-a născut în Algeria, în 1905, iar la vârsta de 16 ani s-a mutat împreună cu unchiul său pe coasta de sud a Franței. Aici și-a început cariera de fotbalist, la echipa locală FC Sete. Talentul său a fost apreciat de managerul scoțian Victor Gibson, care l-a promovat în prima echipă.
În 1927, Villaplane a fost convins de rivalii lui FC Sete, Nîmes, să joace pentru ei. Cum vremurile de atunci nu permiteau ca un jucător să fie plătit, conducătorii au găsit o metodă mai puțin legală prin care să-l remunereze. I-au făcut documente pentru un post de muncă fals, pentru care urma să fie plătit cu un salariu generos. La Nîmes, s-a făcut remarcat pentru atitudinea din teren și a ajuns foarte iubit în rândul suporterilor. În 1926 , a debutat la naționala Franței, într-un meci cu Belgia, câștigat de naționala „cocoșului galic”. A fost ales căpitanul naționalei înaintea meciului cu Mexic, de la prima Cupă Mondială, disputată în 1930, în Uruguay.
În 1929, a fost recrutat de Racing Club de France, care dorea să înființeze o super echipă, trecându-l pe Villaplane în capul listei de achiziții. La noua sa echipă câștiga o avere, însă a început să risipească banii pe spectacole de cabaret, baruri și curse de cai.
În anul 1932 s-a legalizat în Franța statutul de jucător profesionist, iar Antibes a făcut atunci o oferta oficială pentru fotbalistul de origine algeriană. Campionatul francez era atunci împărțit în două regiuni, sud și nord, câștigătoarele fiecărei zone geografice disputau finala pentru titlu. Cu Villaplane în echipă, Antibes a terminat prima în regiunea de sud. S-a impus și în finala cu SC Fives Lille, însă Antibes a fost deposedat de titlu pe motive de corupție.
Decizia l-a făcut pe Villaplane să părăsească echipă, împreună cu alți doi colegi. A ajuns la Nice, însă aici a îndeput decăderea. Nu se prezenta la antrenamente, iar în 1935, după ce s-a lăsat de fotbal, a fost închis trei luni pentru organizarea ilegală de curse de cai
Drumul de la unul dintre cei mai mari fotbaliști la cel crud infractor
În iunie 1940, Paris a fost ocupat de naziști. Ceea ce pentru unii era o tragdeie, pentru alții era o oportunitate de a prospera. Villaplane s-a alăturat unei găști de cartier conduse de un celebru infractor francez, Henri Lafont, care și-a câștigat respectul după ce l-a ucis pe șeful rezistenței belgiene.
Lafont a început să recruteze prizonieri din înschisorile din Paris, foști asociați și oameni importanți, consolidându-și din ce în ce mai mult puterea. Printre cei recrutați s-a numărat și Villaplane, recunoscut pentru traficul de aur. Gruparea condusă de Lafont și-a stabilit sediul pe strada Lauriston, una dintre cele mai rău famate din istoria Parisului, recunoscută mai târziu drept Gestapo-ul francez
Gașca lui Lafont a devenit din ce în ce mai bogată, stabilind legături și cu naziștii. Nu erau adepți ai curentului nazist, însă aceștia au primit uniforme SS și au început războiul împotriva evreilor și a tuturor celor care se opuneau Reich-ului.
De-a lungul anului 1943, rezistența franceză s-a intensificat, iar „Gestapo-ul francez” a primit misiunea de a extremina toți rebelii. Henri Lafont a mers și mai departe. A înființat Brigada Nord Africană, ca urmare a anunțului făcut de Hitler, care se autoproclama un eliberator al popoarelor colonizate.
Lafont a adunat mai multe avioane aflate în proprietatea imigranților și a format o escadrilă, iar în februarie 1944 a primit misiunea de la naziști să curețe regiunea Perigord. Alex Villaplane a fost ales să conducă misiunea, fostul fotbalist fiind promovat în funcția de sublocotenent SS.
Uniteatea manevrată de Villaplane s-a făcut repede recunoscută pentru cruzimea de care dădea dovadă. De exemplu, pe 11 iunie 1944 a capturat 11 luptători ai rezistenței, cu vârste cuprinse între 17 și 26 de ani, pe care i-a executat.
Executat pentru trădare
Villaplane a schimbat însă direcția în momentul în care și-a dat seama că nemții vor pierde războiul. A căutat milă printre oameni, justificându-și crimele prin faptul că a vrut să ajute la eliberarea compatrioților săi.
În august 1944, Parisul a fost eliberat de ocupația germană. Represaliile împotriva colaboratorilor naziști au fost rapide și sângeroase, șefii „Gestapo-ului francez” fiind trimiși în judecată. Villaplane și Lafont au fost executați la Fort de Montrouge, a doua zi după Crăciunul anului 1944.
Sursa foto: guardian.co.uk
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER