Povestea senzațională a fotbalistului de națională care a „driblat” moartea după un atac cu bombă și a ajuns acum șofer pe camion! Marele regret după ce a jucat alături de vedete de cinci stele: „Dacă n-ar fi murit, ar fi adus-o pe Manchester United”. SPECIAL

Danijel Hrman are cu siguranță o poveste extraordinară! Ajuns la aproape 50 de ani, acesta a fost unul dintre jucătorii care au evoluat pentru naționala Croației, însă acum a uitat aproape de tot de fotbalul care l-a făcut celebru: Hrman s-a reprofilat și a ajuns șofer de camion.

Măcinat de probleme medicale din perioada în care era fotbalist, Hrman recunoaște că abia mai poate să urce scările, sănătatea sa fiind una destul de șubredă.

Povestea fotbalistului de națională care a ajuns șofer de camion: „Dacă n-ar fi murit, ar fi adus-o pe Manchester United!”

Fost jucător la granzii Dinamo Zagreb și Hajduk Split, Hrman a fost coleg de echipă cu legendarii Suker și Boksic, iar acum este managerul unei firme de transport.

„Afacerea există de multă vreme. Uneori conduc și eu atunci când angajații mei sunt în vacanță. Am moștenit această afacere de la tatăl meu, care a suferit un accident vascular cerebral”, a spus Danijel Hrman.

„Foarte rar mă mai uit la un meci la televizor. Aveam o echipă grozavă. Tot fotbalul din Varazdin s-a prăbușit după moartea președintelui. Am jucat cu Heerenveen, cu Mallorca, am întâlnit-o pe Aston Villa în Cupa UEFA. Dacă n-ar fi murit, ar fi adus Manchester United la Varazdin”, este convins fostul internațional croat.

Șoferul de camion care a fost coleg cu legendarii Suker, Boksic și Prosinecki: „I-am urmărit la televizor, iar apoi am fost într-o echipă cu ei!”

Danijel Hrman se poate lăuda cu patru meciuri în naționala Croației. Debutul a fost în noiembrie 2001, într-un meci cu Coreea de Sud, pregătită la vremea respectivă de Guus Hiddink.

„Atunci când am ajuns în cantonamentul Croației și am văzut cu cine sunt în lot, inima îmi bătea extraordinar. I-am urmărit la televizor pe Suker, Boksic și Prosinecki, iar apoi am fost într-o echipă cu ei”, și-a adus aminte fostul fotbalist, care a fost pregătit la prima reprezentativă și de legendarul Otto Baric, care a decedat în 2020. Tehnicianul răpus de COVID-19 și-a încheiat cariera după eșecul usturător suferit de Albania în fața României, scor 1-6, în preliminariile pentru Campionatul European din 2008.

În ceea ce privește echipele de club de top din Croația, Danijel n-are dubii. „Atmosfera este diferită în Zagreb față de Split. În Split, chiar și o bunică de 90 de ani vine la meciurile lui Hajduk”, a subliniat Hrman.

Danijel Hrman, primul fotbalist croat care a ajuns în campionatul Rusiei: „Un atac cu bombă a fost la 300 de metri de mine!”

În 2003, Danijel Hrman a fost primul croat care a ajuns în campionatul Rusiei, fiind transferat la vremea respectivă de Spartak Moscova.

„Sunt mândru pentru faptul că am deschis porțile pentru fotbaliștii croați. La două zile după ce am ajuns la Moscova, a avut loc un atac cu bombă la metrou, la doar 300 de metri de locul unde locuiam. Mi-a fost puțin frică. Totuși, condițiile de antrenament erau extraordinare. Iar pe stadion fanii erau extraordinar. La -30 grade erau 60.000 de oameni. Pe masă erau mereu vodcă. Apoi, ei toarnă bere. Eram la o cină și toți jucătorii au căzut sub masă, în afară de mine, un sârb și un macedonean”, și-a adus aminte Hrman.

„Transferul meu la Spartak a fost pe un milion și jumătate de mărci, nu de 500.000, așa cum au spus ei. Acel transfer a fost investigat, iar președintele lui Spartak m-a întrebat unde sunt restul banilor. Nu aveam idee despre ce vorbește. M-am speriat și am decis să revin în Croația”, a mărturisit Hrman. „Am avut o ofertă de la Dinamo Moscova și, poate, dacă aș fi rămas în Rusia, cariera mea ar fi arătat altfel”, este regretul lui Danijel.

• 2008 este anul în care s-a retras Danijel Hrman din cariera de fotbalist

Fiica mea cea mare, Stephanie, locuiește în Lyon și este dansatoare la academia celebrului Frederic Mosse. Pe fiica mea cea mică, Magdalena, o conduc zilnic la antrenamentele de la handbal. E ca o motocicletă, o plăcere să o urmărești” – Danijel Hrman