VIDEO Ziua „Roberto Baggio”!** Jucătorul care a refuzat să execute un 11 metri împotriva sufletului său
Acum 43 de ani, în micuțul Caldogno, se năștea unul din cei mai
mari fotbaliști din toate timpurile. Roberto Baggio, „Il Divin
Codino”, și-a început cariera la Vicenza, echipa locală, în Serie
C1. După trei ani la Biancorossi, Baggio a semnat cu echipa unde va
deveni celebru: Fiorentina. În anii petrecuți la Firenze, Baggio a
câștigat inimile suporterilor viola și a devenit idolul de
nedisputat al oricărui suporter al Fiorentinei care se respectă.
Cinci sezoane și 55 de goluri mai târziu, Baggio este vândut la
Juventus, împotriva voinței sale, pentru suma record de 19 milioane
de dolari.
Ce a urmat? Suporterii Fiorentinei au declanșat
REVOLUȚIA pe străzile din Florența, în urma
confruntărilor violente înregistrându-se peste 50 de răniți. Ca
dovezi că Baggio nu a dorit să plece rămân două întâmplări ce au
marcat fotbalul italian. Povestește fostul său impresar, Antonio
Caliendo: „La conferința de presă de prezentare la
Juventus, i-am pus în brațe o eșarfă bianco-nera și el a aruncat-o
cât colo. A fost un moment jenant pentru mine. Atunci am înțeles:
luându-l de acolo a fost ca și cum ai lua un fiu de la mama
lui!„.
Dar momentul adevărului s-a produs un an mai târziu la un
Fiorentina – Juventus de pe „Franchi”. Penalty pentru „Bătrâna
Doamnă”. Baggio este executantul obișnuit. Dar, stupoare! „Il Divin
Codino” refuză să execute lovitura de pedeapsă. Înlocuitorul său
ratează și Baggio este schimbat(Juve a pierdut cu 0-1).. Ceea ce a
urmat a fost o scenă incredibilă pentru zilele noastre: Baggio ia
de pe jos un fular al Fiorentinei și îl sărută în aplauzele( și
unele huiduieli) ale fanilor viola! Unii se jură că l-au auzit
strigând: „Am rămas viola în suflet!„…Și-a
încheiat cariera în 2004, cum altfel?, aplaudat în picioare de un
San Siro unde venea ca jucător al Bresciei.
Ce se mai poate spune despre singurul fotbalist italian care a
marcat la trei Cupe Mondiale diferite? Că a jucat la cele trei mari
echipe ale Italiei? Că singurul trofeu european cu adevărat
important este o cupă UEFA? Că a marcat peste 300 de goluri în
întreaga sa carieră din poziția de mijlocaș? Sau poate că a luminat
cerul din Italia ’90 cu sclipirea sa de geniu din meciul cu
Cehoslovacia… Orice se poate spune, dar poate că nimic nu se
potrivește mai bine ca ‘un jucător iubit de toată Italia’! La mulți
ani Roberto Baggio!
Articol scris de Mihai Șomănescu
Roberto Baggio –
Il Divin Codino