Dacă la „Lujniki” lucrările sunt în toi, centrul Moscovei petrece de două zile. Sobrietatea tipică Pieței Roșii s-a topit sub entuziasmul celor veniți la Moscova pentru a vedea finala Ligii Campionilor.
Cum înainte de meci sunt destule ore în care poți intra în atmosfera jocului, zeci de mii de persoane au ales centrul capitalei Rusiei. Până acolo însă, priveliștea părea a fi desprinsă dintr-un război. Doar în fața intrării și în zona înprejmuitoare am numărat 15 camioane ale armatei și vreo 20 de mașini de miliție.
Nu poți pătrunde în Piața Roșie fără să treci prin detectoarele de metale instalate acolo. Dar toate aceste eforturi merită. Pentru că, odată ajuns acolo, începe festivalul bucuriei sportului-rege. Organizatorii au instalat un teren de fotbal de dimensiuni mici, cu tot cu tribună, zone în care poți afla informații despre cele două echipe, zone în care te joci la consolele unuia din sponsorii competiției, chioșcuri la care se vând articole cu însemnele Ligii și ale finalei.
Duckadam nu e uitat
Două sunt punctele care exercită o atracție deosebită. În mijlocul pieței se află o cameră în care fanii fotbalului își fac poze cu trofeul destinat câștigătoarei competiției numărul 1 a Europei. Pe la ora 12:00, cam 800-900 de persoane așteptau la o coadă imensă. Odată trecuți prin „sala trofeului“, lumea se înghesuie la „semisfera” Ligii, o încăpere impresionantă, unde se prezintă, pe șase ecrane uriașe, istoria C1.
Un loc în filmulețul de 20 de minute îl are Helmuth Duckadam și cele patru lovituri de pedeapsă apărate în finala de la Sevilla, cu FC Barcelona. Drama de la München, triumful lui United la Barcelona, golul fenomenal al lui Zidane din finala din 2002, sunt doar câteva dintre capitole.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER