Chivu a făcut tratament contra atacurilor epileptice!** „Peste 10 ani voi conștientiza performanțele din 2010”

Cristi Chivu a fost ales de cititorii ProSport cel mai
bun stranier din 2010. Chivu a câștigat aproape tot ce se putea cu
Inter, în cel mai bun an al carierei. Căpitanul naționalei nu uită
însă de momentul de cumpănă de la începutul anului și de
nereușitele naționalei în 2010. Chivu povestește în ProSport despre
chinurile prin care a trecut după operația la cap, dar și de
momentele unice trăite sub comanda lui Mourinho

Trofeele lui Chivu în
2010

5 mai – Cupa Italiei (1-0 finala cu AS Roma)
16 mai – Campionatul (Serie A)
22 mai – Liga Campionilor (2-0 cu Bayern München)
21 august – Supercupa Italiei (3-1 cu AS Roma)
18 decembrie – CM al Cluburilor (3-0 cu Mazembe)

Conform lui Cristi Chivu, abia peste vreo zece ani va conștientiza
performanțele reușite în 2010, un an în care a câștigat cinci
trofee cu Inter.

Cinci trofee într-un an… Te mai poți întâlni în carieră
cu o asemenea performanță?
Nu, o dată te întâlnești în viață cu așa ceva. E greu pentru orice
echipă, indiferent că se numește Inter, Barcelona sau Real Madrid.
Să ai un sezon aproape perfect este imposibil. Pentru că există
multe meciuri, foarte mult stres, consum fizic, energetic, psihic.
Ajungi la limita organismului, la limita oricărui gând pe care îl
poți avea. E enorm de greu, mai ales într-o perioadă scurtă, cum am
fost noi în sezonul trecut, în aprilie-mai. Ne-am bătut pentru
campionat, semifinala și finala Cupei Italiei, semifinala și finala
Ligii Campionilor. Iar în campionat, ultimele opt meciuri trebuia
să le câștigăm pe toate. Și atunci așteptam ca Roma să piardă sau
să facă un egal ca să luăm campionatul. E enorm de greu…

Practic, în 2010 ați ratat doar Supercupa
Europei…
Da. Am luat titlul, Cupa și Supercupa Italiei, Liga Campionilor și
Campionatul Mondial al cluburilor. Sunt momente unice pe care le-am
trăit la intensitate maximă. Poate că acum nu conștientizăm ce am
realizat, dar peste vreo 10 ani ne vom da seama de această
performanță.

Consumul acesta extraordinar poate fi motivul pentru care Inter
încă nu-și regăsește ritmul în noul sezon?
Probabil. Bayern München are aceleași probleme, s-a luptat pe trei
fronturi anul trecut. A pierdut doar finala Ligii Campionilor, a
câștigat titlul și Cupa Germaniei. Dar e normal să fie un recul,
pentru că stresul e mare, uzura e enormă și mai intervin problemele
pe care le-am avut noi în această primă jumătate de sezon cu mulți
accidentați. Dar nu e nimic pierdut. Mai avem a doua parte a
sezonului, sunt 13 puncte față de lider. Avem cu două meciuri mai
puțin, așa că se mai poate…

Este merituos că Inter a
reușit în anii de dominație a Barcelonei să elimine această
superechipă în semifinale și să câștige Liga Campionilor. Eu astfel
judec această performanță
Cristi Chivu, fundaș Inter

Văd meciurile altfel decât un suporter. Nu mă uit la o pasă
greșită, ci la sistemul de joc, la reacțiile pe care le au
jucătorii sau mesajul pe care încearcă să îl transmită
antrenorul
Cristi Chivu, fundaș Inter

Când își propun asta,
echipele italiene sunt perfecte din punct de vedere tactic! Asta
ne-a ajutat foarte mult în Liga Campionilor, contra
Barcelonei
Cristi Chivu, fundaș Inter

Îmi doresc să joc, să câștig, să mă calific la turnee finale. Dacă
nu aș mai avea motivație, m-aș lăsa. Dacă nu aș mai avea aceleași
trăiri, aceeași dorință de a câștiga, aș
renunța
Cristi Chivu, fundaș Inter

La Euro am fost… Sper să mai ajung și acum, în Ucraina și
Polonia, dar cel mai mult aș vrea să merg la următoarea Cupă
Mondială, de peste patru ani…
Cristi Chivu, fundaș Inter

Cristi Chivu consideră că România își joacă în Bosnia ultima șansă
de calificare la Euro 2012. Căpitanul echipei naționale declară că
așteaptă cu nerăbdare revenirea printre tricolori a lui Adrian
Mutu. Chivu consideră că „Briliantul” poate fi arma decisivă pentru
România în campania de calificare la Euro 2012.

Mai persistă acea teamă de a lovi mingea cu
capul?
Nu, nu mai am niciun fel de reținere. Voi purta casca atât timp cât
voi mai juca fotbal, la antrenamente nu o mai folosesc, dar la
meciuri prefer să o țin, pentru că mă protejează și mă simt mult
mai bine cu ea pe cap.

Ți-a schimbat acea accidentare modul în care vezi
viața?
Obiceiurile nu mi le-a schimbat, dar mi-a schimbat concepția vizavi
de viață. După o astfel de accidentare ai alte priorități, vezi
lucrurile altfel, îți dai seama că totul e efemer. Conștientizezi
că azi ești, mâine poți să nu mai fii. Și nu mă ghidez după
principiul „trăiește clipa”, pentru că nici pe acela nu-l consider
unul foarte bun pentru un om care se vrea a fi echilibrat,
responsabil. Mă bucur de orice lucru, de familie, că fac ceea ce-mi
place, că mă duc în fiecare zi la antrenament. Mă bucur că mai pot
juca fotbal, că ninge, că e soare, mă bucur de multe lucruri, în
special de cele pe care le pot face cu familia.

A făcut tratament contra atacurilor
epileptice

Acesta să fie secretul optimismului tău din ultimul timp? Zâmbești,
ești deschis...
Ei, mai am și momente când nu sunt așa, dar nu le vedeți. Cel puțin
după operație am avut niște momente mai speciale. A trebuit să iau
pastile câteva luni să-mi reduc activitatea cerebrală pentru a nu
face atacuri epileptice, pentru că există acest risc odată ce se
deschide cutia craniană. Din fericire, nu le-am făcut, dar nu e
ușor să iei anumite pastile…

Și să mai și joci fotbal, la cel mai înalt
nivel…
Și am jucat, și pentru club, și pentru națională. Am făcut-o pentru
mine, că mă simțeam în stare să o fac. Contează mai puțin părerea
unuia sau a altuia. Asta mi-a spus sufletul, asta mi-a spus și
capul. Sunt lucruri pentru care te dedici și simți că vei fi
răsplătit. Iar eu, prin corectitudinea pe care am avut-o față de
profesiunea mea, cred că am fost răsplătit pe măsură.
Obiceiurile nu mi le-a schimbat, dar mi-a schimbat concepția vizavi
de viață. După o astfel de accidentare ai alte priorități, vezi
lucrurile altfel, îți dai seama că totul e efemer. Conștientizezi
că azi ești, mâine poți să nu mai fii. Și nu mă ghidez după
principiul „trăiește clipa”, pentru că nici pe acela nu-l consider
unul foarte bun pentru un om care se vrea a fi echilibrat,
responsabil. Mă bucur de orice lucru, de familie, că fac ceea ce-mi
place, că mă duc în fiecare zi la antrenament. Mă bucur că mai pot
juca fotbal, că ninge, că e soare, mă bucur de multe lucruri, în
special de cele pe care le pot face cu familia.

A făcut tratament
contra atacurilor epileptice

Acesta să fie secretul optimismului tău din ultimul timp?
Zâmbești, ești deschis…
Ei, mai am și momente când nu sunt așa, dar nu le vedeți. Cel puțin
după operație am avut niște momente mai speciale. A trebuit să iau
pastile câteva luni să-mi reduc activitatea cerebrală pentru a nu
face atacuri epileptice, pentru că există acest risc odată ce se
deschide cutia craniană. Din fericire, nu le-am făcut, dar nu e
ușor să iei anumite pastile…

Și să mai și joci fotbal, la cel mai înalt nivel…
Și am jucat, și pentru club, și pentru națională. Am făcut-o pentru
mine, că mă simțeam în stare să o fac. Contează mai puțin părerea
unuia sau a altuia. Asta mi-a spus sufletul, asta mi-a spus și
capul. Sunt lucruri pentru care te dedici și simți că vei fi
răsplătit. Iar eu, prin corectitudinea pe care am avut-o față de
profesiunea mea, cred că am fost răsplătit pe măsură.