La 24 de ani, mijlocașul Marco Dulca e singurul fotbalist român care activează peste hotare ce se poate mândri cu faptul că a încheiat anul 2023 pe primul loc într-un campionat de prim eșalon. Îi mai avem, la Parma, dar în L2 din Italia, pe Mihăilă și Man. Fiul fostului internațional Cristi Dulca, actualmente selecționer al naționalei noastre feminine, Marco și-a regăsit ritmul și forma la NK Celje, liderul din Slovenia. Asta după două experiențe amare, una la FCSB unde a jucat foarte puțin, și alta la Chindia Târgoviște, unde clubul a intrat în picaj.
Fost internațional de juniori, tineret și olimpic al României, format în perioada 2015-2015 la Swansea City, Marco Dulca privește cu optimism spre noul an și dezvăluie într-un interviu exclusiv ProSport povestea aventurii sale în Slovenia, făcând o comparație tranșantă cu fotbalul din Superliga.
Marco, ai trecut deja de primele trei luni în Slovenia, de când ai semnat cu NK Celje, spune-mi cum e viața acolo dincolo de gazon și apoi cum e la club!
Nu știam eu foarte multe lucruri în detaliu despre țară până să ajung aici, dar Slovenia chiar e minunată. Foarte dezvoltată, seamănă mult cu Austria din ce am apucat să descopăr până acum. O țară mică dar tare specială, cu multe locuri care merită să fie vizitata. Iar oamenii sunt foarte deschiși, mă simt bine. La echipă am fost primit cu căldură, toți știu limba engleză iar asta m-a ajutat enorm să mă acomodez rapid. Atmosfera este una excelentă, suntem lideri în campionat, toți tragem la acest obiectiv de a cuceri titlul, de la conducere până la jucători.
După trei luni jumate fără echipă, după Chindia, ai ajuns la Celje. La început ai prins meci de meci câteva minute, dar în ultimele etape ai devenit om de bază. La ce nivel te simți acum?
La început nu eram în ritm, asta e clar, dar am avut șansa să lucrez aici cu un preparator fizic care m-a ajutat mult. Am avut un program special de reintrare în circuit, am început să joc treptat, am primit minute și încredere gradual. Fiind serios și pregătindu-mă bine, am început să fiu om de bază, așa e, am jucat ultimele etape titular și integralist. Sincer, a fost prima oară în cariera mea de până acum când nu am jucat o perioadă dar nu am fost nemulțumit. Știam că e o etapă doar, mi-am așteptat rândul și am muncit.
Cum merg lucruri pentru Celje în campionat și pentru tine la echipă?
Suntem lider acum cu un avans de 10 puncte față de Olimpija Ljubljana, clubul NK Celje e unul de tradiție, din 1919, dar are un singur titlu în palmares, cucerit în 2020. Sunt toți optimiști, motivați, foarte profesioniști! Și dedicați, au o cultură a muncii impresionantă. La echipă, joc în fața apărării, mijlocaș, număr 6 să spunem. Jucăm fie 4-1-4-1, fie 4-2-3-1 și eu alături de un coleg în spatele mijlocașilor ofensivi, dar și 4-3-3, unde am rol tot defensiv.
Te-ai format în fotbalul britanic, așadar nu e un șoc al străinătății pentru tine. Dar ce are diferit liga din Slovenia comparativ cu Superliga?
La prima vedere, e suficient să te gândești că Olimpija Ljubljana a fost în grupele cupelor europene sezonul acesta, iar România n-a avut reprezentantă. Dar astea sunt doar rezultatele, diferențele mari sunt în spate, cele care produc rezultatele. E diferență mare de mentalitate! Profesioniști în fiecare detaliu al vieții sportive, de la organizarea clubului, a echipei, până la programul fiecărui jucător. Chiar am simțit ceea ce simțeam la Swansea! Ritmul de joc e foarte bun, comparativ cu România. Firește, și aici sunt diferențe de valoare între primele echipe din clasament și celelalte, dar per total e intensitate sporită față de ce e la noi. Uite, îți mai spun un detaliu: aici, ajung la 10 dimineața la stadion și plec abia la 15. Luăm micul dejun împreună, avem apoi prevenție, antrenament, program la sala de forță, ședințe individuale… E fotbalul adevărat!
Cum e arbitrajul în Slovenia? Sunt atât de multe probleme câte se discută la noi?
Fix la primul meci aici pentru mine, am fost rezervă neutilizată iar antrenorul de atunci, spaniolul Albert Riera, care apoi a plecat la Bordeaux, mi-a spus să urmăresc atent jocul, să analizez dinamica, stilul mijlocașilor din acest campionat, să învăț. Și am rămas șocat cât de liber lasă jocul arbitrii! E impresionant și mă bucură, e jocul cursiv, fotbal modern! Iar ce-am văzut atunci mi s-a confirmat în lunile următoare. Păi aici nici măcar nu se dădea fault la ceea ce în România primeai cartonaș galben imediat! Nici cu arbitrajul VAR nu sunt așa de des probleme ca la noi, acesta e adevărul.
Înainte de Celje, s-a discutat că Rapid și Dinamo s-ar fi interesat de tine. Eu știut cât ți-ai dorit să joci în străinătate. Dincolo de aspectul financiar, care anume sunt marile minusuri din fotbalul nostru care îi fac pe aproape toți jucătorii să viseze să plece de aici?
Tocmai lipsa de profesionalism de la noi, începând de la conducători, până la cum merg pur și simplu lucrurile, cum funcționează sau nu funcționează, de fapt, în viața unui club și a unei echipe. În cazul unor colegi de-ai mei, chiar dacă pare incredibil, un motiv e și lipsa condițiilor de pregătire, de infrastructură. Apoi, atunci când nu e vorba de diferențe mari de salarii, pleci pentru că în România riști să nu primești banii, sunt probleme financiare în prea multe locuri. Dincolo de toate însă ori poate ca o concluzie la toate astea, faptul că nu ești respectat ca sportiv te face să pleci.
Știu că ai avut experiențe nu prea plăcute cu impresarii, pe cele cu patronii deja le știe toată lumea. Te vezi patron sau impresar după ce termini cu cariera de jucător?
Îți spun sincer, 100% nu voi fi conducător! Impresar… nu spun nu, dar să vedem ce va fi. Cel mai probabil însă voi deveni antrenor. Am deja licența C.
La 24 de ani, ai deja licența C?
Da, și o am chiar de pe la 19 ani cred! Când eram la Swansea, în fotbalul din Marea Britanie, ni se oferea în paralel șansa să ne formăm pentru cariera de după cea de jucător. Așa că am urmat cursul de antrenori, chiar și cursuri de arbitri, multe cursuri, apoi am obținut și licența C în antrenorat.
Mă uitam pe statistici și am observat un lucru extrem de interesant. În cinci ani de fotbal la seniori, pentru că ai 24 de ani, nu ai primit niciun cartonaș roșu! Deși ești închizător și, după cum îmi mărturiseai cândva, tu însuți te consideri un jucător dur! Care ar fi secretul?
Da, e adevărat! Nu am fost eliminat până acum, nu am primit niciun cartonaș roșu. Secretul… sunt mai multe. Cred că știu pur și simplu cum să abordez fazele, îmi gestionez emoțiile dar și înțeleg din timp care e cel mai potrivit mod de a trata un duel. Chiar dacă sunt dur, am o intuiție care mă ajută. Anticipez desfășurarea fazei în dinamică. În plus, m-am perfecționat în a executa tackling-uri fără a lovit adversarul. Am muncit, până la urmă!
Prima ligă din Slovenia a exportat în ultimele sezoane jucători în Serie A, în MLS, în Portugalia, la Dinamo Kiev. Care e pasul firesc pe care simți că îl vei face de la Celje?
Realist, din prima ligă a Sloveniei, cred că pasul următor pentru mine ar trebui să fie fotbalul din Italia sau cel de primă ligă din Austria.
Deși ai doar 24 de ani, ai accepta o provocare din fotbalul arab? Te întreb și pentru că acolo activează Isăilă și Rădoi, doi antrenori care au contribuit la parcursul tău la echipele naționale.
E greu să accepți sau să refuzi doar imaginându-ți, acesta e adevărul. Trebuie să văd oferta, concret, și să o analizez. Uite, fostul meu coleg Andrei Cordea, spre exemplu, de-o seamă cu mine, 24 de ani, s-a dus în Arabia Saudită. Pe un salariu foarte mare și cu bonusuri foarte mari. Depinde și de cum a decis în acel moment, de context, raportat la ofertă. Așadar, nu pot, sincer, să accept sau să refuz în orb (râde).
Ai reprezentat România la nivel U17, U18, U19, U21 și la naționala olimpică, cum vezi parcursul tău raportat la naționala de seniori, mai ales că EURO 2024 e marea provocare din față?
A fost o mare onoare să reprezint România la toate aceste categorii de vârstă, am avut parte de colegi de generație foarte buni și de selecționeri foarte buni. Țelul meu e clar, naționala de seniori. Dar pentru asta trebuie să joc de meci de meci, să câștigăm titlul în Slovenia, să prin meciuri în cupele europene și abia apoi cred că pot face pasul la echipa națională! Păstrez legătura dintre foștii coechipieri care acum sunt la lotul mare cu Rațiu, Moruțan, Manea, Drăgușin… cu mai mulți.
Cum Slovenia este și ea la EURO 2024, cum crezi că s-ar decide un eventual duel în optimile de finală, Slovenia versus România?
Echipa mea, NK Celje, are în circuitul naționalei Sloveniei un fundaș lateral, un stoper și un vârf, deci mă pot pronunța cunoscând parțial lucrurile. Dar ei au o națională cu stranieri de mare valoare, asta e evident, joacă în La Liga, Bundesliga… Cred că România – Slovenia la EURO 2024 ar fi un meci interesant pentru că ambele echipe sunt pe val, cum se spune, în formă și în creștere. Ambele vin din postura de formații cărora mulți nu le dădeau șanse. Chiar ar fi un meci interesant!
Care sunt obiectivele tale concrete pentru 2024, țintele clare pe care ți le-ai fixat?
Titlul în Slovenia cu Celje, să încercăm să ne calificăm apoi în grupele cupelor europene, să debutez la naționala României. Și abia apoi mă gândesc la pasul în alt campionat!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER