18 din cele 31 de echipe care au reprezentat România în cupele europene nu mai există. Cu Univ. Craiova, FC Argeș, Poli Timișoara și UTA a murit și o parte din interesul pentru fotbal
Dintre cele 31 de cluburi românești care au participat, din 1957 și până azi, în cupele europene, 18 s-au desființat după Revoluție. Pe lista formațiilor cu rezultate importante și care acum nu mai există se regăsesc Universitatea Craiova (locul 4 în clasamentul all time al echipelor românești participante în cupele europene), FC Argeș (locul 6), Sportul Studențesc (locul 11), Poli Timișoara (locul 13) și UTA (locul 17).
Jurnalistul și statisticianul Răzvan Toma a publicat, pe blogul său, un clasament al echipelor românești care au participat, de-a lungul timpului, în cupele europene intercluburi. În total, 31 de formații au reușit, din 1957 și până acum, să obțină un loc atât de bun în campionat și Cupa României încât să se califice în competițiile continentale. Privind lista, se poate constata că azi 13 cluburi mai există efectiv. Celelalte 18 au dispărut în ultimii 25 de ani.
Prima echipă dispărută – Victoria. Ultima – SC Vaslui
Prima formație participantă în cupele europene care a sucombat a fost, chiar în decembrie 1989, Victoria București. Apărută din neant la mijlocul anilor ”80, pentru a reprezenta Securitatea și Miliția din București, Victoria a fost desființată în faptul Revoluției din 1989. „Desființarea echipei Victoria a fost chiar un act politic, pentru că reprezenta Securitatea din București”, a explicat, pentru ProSport, chiar premierul din acel moment, Petre Roman, care își asumă astfel decizia. După acest club simbol al abuzurilor, condus de căpitanul Dumitru Dragomir, n-a plâns nici atunci, nici acum, nimeni.
Ultimul club participant în cupele europene și care a dispărut din fotbal este SC Vaslui. Gruparea patronată de Adrian Porumboiu s-a retras din competiții astă-vară, după ce finanțatorul și-a încetat sprijinul, iar echipa a fost retrogradată din Liga 1 din cauza datoriilor.
Înainte ca SC Vaslui să se desființeze, Sânmărtean a jucat cu această echipă în grupele Europa League. FOTO: ProSport
Între aceste două momente, alte 16 formații care au însemnat ceva pentru istoria fotbalului nostru și-au dat obștescul sfârșit. Cele mai cunoscute sunt Universitatea Craiova (semifinală a Cupei UEFA în sezonul 1982-1983, sferturi de finală în Cupa Campionilor 1981-1982, victorii celebre cu Fiorentina, Kaiserlautern, Bordeaux, Leeds United), FC Argeș (victorii importante cu Valencia, AEK Atena, Panathinaikos), Sportul Studențesc (victorii notabile cu GKS Katowice, Brondby) și UTA (a eliminat, în sezonul 1970-1071, deținătoarea en-titre a Cupei Campionilor, Feyenoord Rotterdam, după 1-1 și 0-0).
Pe 30 septembrie 1970, căpitanii echipelor UTA și Feyenoord, românul Mircea Petescu și olandezul Rinus Israel, schimbau fanioanele înaintea celui mai important meci din istoria fotbalului arădean. UTA elimina campioana Europei din Liga Campionilor. FOTO: glsa.ro
Toate cele 18 cluburi au dispărut după Revoluție, dar motivele sunt foarte variate. Unele (cum a fost Victoria) au fost dizolvate prin ordin politic. Altele, precum Unirea Urziceni și SC Vaslui, au murit când cei care le-au înființat au decis să se retragă. Destule cluburi (Poli Timișoara, Sportul Studențesc, UT Arad, FC Baia Mare, FC Național) au încăput pe mâna unor oameni care nu erau interesați sau nu puteau să țină o echipă de fotbal. FC Argeș și FC Timișoara au dispărut după ce patronii au început să aibă probleme cu justiția. Corvinul Hunedoara și CSU Dunărea Galați au sucombat când combinatele și comunitățile din localitățile respective nu le-au mai finanțat. Adevărata echipă ASA Tg. Mureș a dispărut în 2005, formația care activează acum în Liga 1 sub acest nume fiind înființată în 2008, sub denumirea de FCM Tg. Mureș. În aceeași situație sunt grupări precum UTA Bătrâna Doamnă, ACS Poli Timișoara și CS Universitatea Craiova, care, prin adoptarea unor denumiri apropiate de cele tradiționale, au încercat o suprapunere a imaginii, fără a avea însă legături cu formațiile autentice. Chimia Rm. Vâlcea și Electroputere Craiova s-au desființat în 2004, Gloria Bistrița – în acest an, FC Bacău – anul trecut.
Alte două formații au fost în moarte clinică, fiind resuscitate după o perioadă. Jiul Petroșani a fost salvată de autoritățile locale, care au preluat clubul după ce proprietarul Alin Simota a început să aibă probleme cu justiția. Flacăra Moreni a trecut, de asemenea, prin momente grele, fiind salvată tot cu bani de la buget. Jiul și Flacăra sunt acum în Liga a 4-a.
Echipele care i-au dat pe Dobrin, Balaci și Adi Ilie nu mai există
Dispariția cluburilor cu tradiție, performanțe și suporteri poate fi, de altfel, și unul dintre motivele scăderii abrupte a interesului pentru fotbal în România, fenomen reflectat de asistența de pe stadioane și de audiența partidelor la TV. 58% dintre cluburile care au reușit, la un moment dat, să se ridice la suprafața întrecerii fotbalistice din România nu mai există. Iar dinamica ultimelor evenimente arată că e posibil, în anii următori, ca rândurile supraviețuitorilor să se rărească și mai mult.
Tradiția înseamnă și amintiri precum cea din 20 aprilie 1983, când bătrânul „Central” din Bănie s-a încovoiat sub puhoiul spectatorilor veniți din toată țara pentru a vedea semifinala Cupei UEFA dintre Universitatea Craiova și Benfica. Moștenirea clubului oltean a dispărut
Simboluri ale unor orașe și centre fotbalistice majore ale României, multe dintre grupările dispărute erau foarte populare nu numai în localitățile de baștină, ci și în toată țara. UTA (pentru Arad, primul oraș de pe teritoriul actualei Românii unde este atestat documentar fotbalul), Poli Timișoara, FC Argeș (pentru Pitești, orașul care i-a dat pe Dobrin și Mutu), Universitatea Craiova (care l-a dat pe Balaci), FC Baia Mare (unde Viorel Mateianu a revoluționat tactica în fotbalul românesc), Corvinul (pentru Hunedoara, de unde s-au lansat în fotbalul mare Lucescu – ca antrenor -, Gabor, Klein, Rednic, Andone – ca jucători), Electroputere (unde au apărut Adrian Ilie și Dănciulescu), ASA Tg. Mureș (unde s-a afirmat Boloni) au lăsat locuri goale pe care succesori precum Viitorul Constanța, Concordia Chiajna, Astra Giurgiu și FC Botoșani nu le pot umple deocamdată.
Cele două cotituri decisive din fotbalul românesc în ultimul secol
Masiva dispariție a cluburilor de fotbal tradiționale, fenomen apărut după Revoluție, este a doua fractură majoră a acestui sport în România pe parcursul ultimului secol. Prima cotitură s-a petrecut în 1945, atunci când impunerea comunismului de către ocupanții sovietici a dus și la distrugerea fotbalului organizat pe baze profesioniste, odată cu nimicirea întregii societăți, așa cum era structurată înaintea invaziei. Lichidarea fizică a industriașilor și a nobilimii împreună cu naționalizarea proprietăților private au lăsat fără suport financiar tot fotbalul. În foarte scurt timp, Venus, Ripensia, Carmen, Unirea Tricolor, Chinezul Timișoara, CAO Oradea și CAMT Timișoara au dispărut într-un fel sau altul, locul fiindu-le luat de cluburi înființate la ordin, adesea copii fidele ale grupărilor existente în URSS.
În intervalul 1945-1990, fotbalul românesc, la fel ca tot sportul, a fost unul de stat, finanțat și organizat de autorități. Pe hârtie, toate echipele erau ale poporului, ale oamenilor muncii. Practic, existau trei mari tipuri de cluburi: cele militarizate (Steaua și Dinamo sunt cele mai cunoscute), cele sindicale (grupări afiliate unor mari unități economice precum Rapid, Oțelul Galați, Siderurgistul Reșița, UT Arad – care fusese înființată de baronul Neumann în 1946 și preluată rapid de comuniști -, Jiul Petroșani, Electroputere Craiova, Corvinul Hunedoara) și cele așa-zis studențești (U Cluj, Univ. Craiova, Poli Timișoara, Poli Iași, Sportul Studențesc etc).
Imediat după 1945 s-a decis că sportul profesionist este o expresie a capitalismului bolnav. Conducătorii țării au stabilit că sportivii pot să se antreneze foarte bine după ce termină programul în fabrică. A urmat o prăbușire completă a sportului, iar ideea a fost abandonată tacit. Din acel moment și până la Revoluția din 1989, sportul românesc de performanță – implicit, și fotbalul – a fost unul amator formal și profesionist în realitate. Jucătorii și antrenorii erau încadrați în fabrici sau ca angajați cu grad în armată și miliție (de aici situația anormală ca oameni care n-au pus piciorul într-o cazarmă să ajungă generali).
Din același motiv, pentru că nu se puteau justifica bugete destinate unor activități care oficial erau pentru amatori, au apărut banii negri. Sportul românesc s-a făcut, timp de 45 de ani, aproape în ilegalitate, pe baza a două circuite aparent paralele, în realitate convergente: banii destinați de sindicate și de stat activităților așa-zis educaționale în care sportivul primea, cel mult, o ciocolată și o sumă modică sub formă de indemnizație de efort, și grosul bugetului destinat primelor și salariilor pentru sportivi, cantonamentelor, medicamentelor și susținătoarelor de efort, șpăgii pentru arbitri, sumelor de transferuri etc.
Rapid, Petrolul, CFR și Oțelul , alte patru echipe cu viitor nesigur
După 1989, decizia politică luată de primul guvern condus de Petre Roman, de a se înceta susținerea de la buget a echipelor, nu s-a aplicat imediat. Prost condus și gestionat, cu cluburi preluate cel mai adesea de personaje oportuniste și puțin familiarizate cu acest domeniu, fotbalul a ratat ocazia de a se reforma.
În acest moment, cu excepția echipei Steaua, toate celelalte grupări din Liga 1 depind, într-o măsură mai mare sau mai mică, de banii din drepturile TV. Rapid (locul 3 în clasamentul cluburilor participante în cupele europene), Petrolul (locul 5), CFR Cluj (locul 7) și Oțelul (locul 14) sunt fie în insolvență, fie în situații foarte dificile, cu mari datorii sau cu patronii anchetați.
Cluburi românești participante în cupele europene
1. Steaua
2. Dinamo
3. Rapid
4. Universitatea Craiova
5. Petrolul Ploiești
6. FC Argeș Pitești
7. CFR Cluj
8. SC Vaslui
9. Astra Giurgiu
10. FC Național/Progresul București
11. Sportul Studențesc București
12. Victoria București
13. Politehnica Timișoara
14. Oțelul Galați
15. FC Brașov
16. Pandurii Tg. Jiu
17. UT Arad
18. FC Bacău
19. FC Timișoara
20. Unirea Urziceni
21. Gloria Bistrița
22. Gaz Metan Mediaș
23. „U” Cluj
24. Corvinul Hunedoara
25. ASA Tg. Mureș
26. Jiul Petroșani
27. Chimia Rm. Vâlcea
28. FC Baia Mare
29. CSU/Dunărea Galați
30. Flacăra Moreni
31. Electroputere Craiova
NOTĂ‚: Echipele scrise cu bold nu mai activează astăzi în niciun eșalon al fotbalului românesc.
Cluburi interbelice importante desființate în regimul comunist
Clubul Câți ani ar fi sărbătorit de la înființare în 2014
Ripensia 86
Venus 99
Unirea Tricolor 88
Carmen 77
CAM Timișoara 103
CA Oradea 104
Chinezul Timișoara 104