3 lucruri rămase din primul meci al României cu Daum selecționer: experimente eșuate, joc anost și, paradoxal, o speranță născută din disperare

„Important este să nu te minți”, a spus Christoph Daum într-un interviu pentru ProSport, la o săptămâna după instalare. Subiectul discuției era ieșirea dintr-o situație dificilă. Cum România s-a aflat la Cluj într-o postură delicată în primul meci al mandatului antrenorului german, lucrurile neplăcute trebuie spuse chiar dacă am fi putut câștiga la ultima fază a meciului.

Săpunaru nu este închizător

Folosit pentru prima dată ca închizător de Edward Iordănescu la Pandurii acum un an, Săpunaru pare că nu l-a convins pe Daum pe DVD-urile cu evoluțiile sale bune ca fundaș dreapta la Euro 2016. Sau fundașul dreapta de meserie l-a impresionat atât de tare pe german, încât acesta a considerat că Săpunaru poate face orice pentru naționala României. La Cluj, misiunea teoretică a jucătorului de la Astra a fost clară: acoperă spațiile din fața apărării și ține aproape de principala sursă de pericol a muntenegrenilor, Stefan Jovetic. În practică, Săpunaru l-a stăpânit destul de bine pe jucătorul lui Inter, faultând atunci când viteza lui Jovetic risca să-i pună probleme. Paradoxal, însă, omul din paza sa a marcat golul de 1-1, dintr-o fază fixă care l-a găsit între Moți și Filip. În rest, atunci când a avut mingea, Săpunaru a pasat-o în spate și în lateral, fără a-și asuma vreun risc. La final, fundașul a recunoscut, sincer: „Nu e poziția în care mă simt cel mai bine”.

Jocul? Slab ca pe vremea lui Iordănescu și Pițurcă

Daum rămâne în istoria fotbalului drept antrenorul care și-a făcut jucătorii de la Bayer Leverkusen să meargă pe cioburi de sticlă. Principalul său atu este cel de motivator, însă pentru german pare infinit mai greu să facă naționala României să joace mai bine decât în trecutul recent. Cum Săpunaru a fost ocupat cu Jovetic, iar Hoban nu excelează nici el la capitolul joc de construcție, România a arătat aseară ca o echipă făcută din două bucăți separate pe care trebuiau să le lege pasele în adâncime ale lui Stanciu și crossurile în spatele lui Vukcevic, repetate obsesiv în speranța unei infiltrări a lui Benzar. Bicfalvi a fost greoi, iar în multe momente a lăsat impresia că nu știe nici el ce trebuie să joace, în special atunci când rombul lui Daum l-a aruncat în banda dreaptă, unde nicio calitate nu-l recomanda să fie prezent. Stancu a alergat mult și fără spor, iar Andone nu a avut nicio șansă în fața lui Savic, fundaș central de la Atletico Madrid, atunci când pasele repetate mecanic de Stanciu goneau de două ori mai repede decât ar fi făcut-o Usain Bolt. Ok, e primul meci din mandatul lui Daum și ne trebuie un pic de răbdare, dar lipsa unei coeziuni în joc e îngrijorătoare într-o grupă cu Danemarca și Polonia, din care nu se știe nici dacă locul doi va merge la baraj. Dacă nu vrem să ne mințim trebuie să recunoaștem că am jucat slab, dar am avut și o calitate. Am fost perseverenți, astfel că golul de 1-0 a venit dintr-o fază anostă, cu o pasă lungă imprecisă, în care Stanciu a recuperat mingea a doua, respinsă. Puteam să și câștigăm, dar despre asta un pic mai jos.

Stanciu e sufocat de așteptări

Convocat pentru acest meci de la Steaua, dar intrat pe teren ca fotbalist transferat la Anderlecht pentru o sumă care poate deveni record pentru Liga 1, Stanciu a fost unul dintre jucătorii cu care Daum a discutat mult în cele 8 zile de pregătire. Din evoluția lui, pe terenul mizerabil de la Cluj au rămas impregnate sfaturile germanului: „Asumă-ți riscuri, verticalizează!”. Stanciu l-a ascultat orbește, ca un robot programat în uzină la Siemens, dar pasele lui verticale au mers în 95 la sută din cazuri în zone în care Andone nu avea omenește cum să ajungă. O dată, în schimb, atunci când și-a dozat serviciul în urma unei gafe uriașe a lui Simic, Stanciu l-a lăsat pe atacantul lui Deportivo singur cu portarul, dar Bozovic a scos șutul lui Andone (min.21). A fost singura mare ocazie de gol în afara evenimentelor precipitate din final. Atunci, Stanciu a recuperat o minge respinsă în fața careului și i-a pasat cu noroc lui Adi Popa în centru pentru golul de 1-0. Putea fi seara lui Stanciu, dar presiunea uriașă l-a copleșit. Băiatul venit în fotbal de la Alba Iulia și-a asumat riscul de a executa penaltyul neașteptat obținut la ultima fază și a trimis două puncte extrem de importate undeva în peluza de pe Cluj Arena. În momentul ăsta, e ușor de tras în Stanciu, însă nu trebuie să uităm că a fost singurul jucător la care ne-am uitat o seară întreagă cu speranțe.