ANALIZĂ‚ | FRF s-a decapitalizat, în intervalul 2014-2018, cu 75,5 milioane de lei. În mandatul lui Răzvan Burleanu valoarea federației a scăzut cu peste 70%. Expert fiscal: „Asta indică niște cheltuieli mult mai mari decât veniturile” | DOCUMENTE + GRAFIC
Valoarea instituției numite FRF, la 31 decembrie 2018, a fost cu 75,6 milioane de lei mai mică decât în martie 2014, la venirea lui Răzvan Burleanu în funcția de președinte. Este vorba despre o decapitalizare cu peste 70% a federației în cele 58 de luni scurse între martie 2014 și decembrie 2018 – prăbușire comparabilă cu cea a fabricilor de stat din anii ”90.
Federația mai avea, la 31 decembrie 2018, un capital propriu de 26.083.106 lei, în scădere cu 2.807.542 lei față de anul 2017 – potrivit raportului intern de activitate obținut de ProSport. Analiza independentă a expertului Deloitte spune însă că federația și-a supraevaluat capitalurile proprii la 31 decembrie 2018 cu 1,73 milioane de lei printr-un artificiu contabil (a fost „revizuită” în sus valoarea clădirilor deja existente), ceea ce înseamnă că FRF mai valora în realitate, la sfârșitul anului trecut, doar 24,3 milioane de lei. Implicit, pierderea față de 2017 a fost, aplicând evaluarea Deloitte, de 4,5 milioane de lei, în locul celor 2,8 milioane raportați oficial de Burleanu.
Evoluția valorii FRF în perioada 1 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2018. Linia roșie reprezintă intrarea în mandatul lui Răzvan Burleanu
241.077
euro este valoarea medie cu care s-a decapitalizat FRF în fiecare lună din mandatul lui Răzvan Burleanu, conform cifrelor oficiale din contabilitatea federației
Chiar presupunând că experții Deloitte sunt incompetenți, iar șeful FRF și numeroșii săi manageri știu mai bine ce se întâmplă, cifrele generale sunt de-a dreptul șocante. Conform datelor oficiale ale federației, în perioada 1 ianuarie 2014- 31 decembrie 2018 (5 ani) s-au pierdut 75.583.390 lei.
FRF a încheiat anul 2013 (ultimul fără Burleanu ca președinte) cu capitaluri proprii în valoare de 101.666.496 lei. Anul 2018 s-a încheiat cu capitaluri de numai 26.083.106 lei.
„Capitalul propriu: poate fi definit ca ansamblu de bunuri posedate în bani și în natură sau totalitatea resurselor bănești investite într-o afacere, existente la ora actuală – pentru a evalua societatea. Se are în vedere principiul prudenței;
Capitalul propriu sau activul net al unei societăți cuprinde: capitalul social, primele de capital, toate rezervele asimilate capitalului, rezultatul reportat și rezultatul exercițiului;
Activul net contabil (ANC) = total active – total datorii”
www.conta.ro – dicționarul contabil
Așa cum ați putut citi și mai sus în definiția capitalului propriu, conform dicționarului contabil publicat pe site-ul www.conta.ro, acesta definește valoarea reală a unei companii/afaceri, rezultată din evaluarea tuturor bunurilor și rezervelor (de orice fel), din care se scad datoriile.
La sfârșitul lui 2013, ultimul an cu Mircea Sandu la butoane, FRF avea un capital – adică o valoare totală estimată – de 101.666.496 lei (aproximativ 23.106.000 euro la cursul mediu de 4,4 lei/euro în acel an).
În primele două luni ale lui 2014, înaintea alegerilor care aveau să schimbe conducerea federației, FRF a mai făcut plăți de aproximativ 3.000.000 de euro, ceea ce înseamnă că valoarea totală (capitalurile proprii) a mai scăzut cu aproape 13.500.000 de lei.
Așadar, în momentul în care noul președinte s-a așezat prima oară în fotoliul de șef, Burleanu a devenit stăpân peste o instituție care valora aproximativ 19.600.000 de euro (peste 88.160.000 de lei la cursul de 4,49 lei/euro existent în luna ianuarie 2014).
La sfârșitul anului 2018, federația mai valora, conform chiar datelor oficiale publicate și asumate de această instituție, 5.617.484 euro (26.083.106 lei la cursul de 4,6432 lei/euro, conform cursului oficial folosit de FRF în majoritatea actelor contabile de anul trecut).
101.666.496 lei,
adică 23.106.000 euro, valora FRF, conform propriilor acte contabile, la 31 decembrie 2014
88.160.000 de lei,
adică 19.600.000 de euro, valora FRF la 1 martie 2014
26.083.106 lei,
adică 5.617.484 euro, valora FRF, conform propriilor acte contabile, la 31 decembrie 2018
Este vorba de o scădere de 70,5% a valorii FRF într-un interval de 4 ani și 10 luni. Prăbușirea este în egală măsură dramatică și uluitoare pentru un observator neutru. Consultanții financiari la care a apelat ProSport pentru a interpreta cifrele contabile ale FRF au fost surprinși de amploarea decapitalizării instituției. Unul dintre acești specialiști – fără legătură cu fotbalul – a comparat scăderea capitalurilor federale cu cea a uzinelor de stat din anii ”90, când conducătorii acestora le căpușau până le băgau în faliment, pentru ca apoi să vândă ce-a mai rămas la fier vechi. „Dar ce vor să facă acești domni?”, l-a întrebat interlocutorul pe reporterul ProSport după ce a aflat cifrele.
Rubrica din raportul FRF unde sunt prezentate capitalurile proprii la 31 decembrie 2017 și 31 decembrie 2018. La rubrica „Rezerve din reevaluare” se observă o creștere de circa 2,15 milioane de lei pe care raportul independent Deloitte o contestă. Auditorul a semnalat că această rezervă ar trebui scăzută cu 1,73 milioane de lei, deoarece imobilele FRF au fost supraevaluate. Implicit, capitalurile proprii existente la 31 decembrie 2018 ar trebui scăzute cu 1,73 milioane de lei
„Această scădere a capitalurilor proprii într-o firmă indică faptul că managementul a angajat, în mod constant, cheltuieli cu mult mai mari decât veniturile. Tradus, este gestionată defectuos. Capitalul propriu îți indică exact cât de performantă este conducerea instituției. În mod normal, managerul sau patronul au ca scop creșterea acestor capitaluri care înseamnă automat sporirea valorii respectivei companii. O astfel de scădere se poate întâmpla dacă managerii angajează cheltuieli care nu se întorc cu plusvaloare în companie. Ca exemplu, pentru că nu vorbim neapărat despre situația de față, dacă se face un contract de consultanță inutil pentru instituție, prin care banii părăsesc conturile, iar produsul livrat în contrapartidă nu folosește nimănui”, a explicat un reputat consultant financiar la care a apelat ProSport.
Acesta n-a acceptat ca valide explicațiile furnizate de oficialii FRF anul trecut, atunci când ProSport a prezentat prima oară bilanțul contabil îngrijorător din perioada 2014-2017. Burleanu și managerii săi au produs un comunicat, apoi au repetat explicațiile și în apariții publice, spunând că activele FRF din vremea lui Mircea Sandu erau supraevaluate, iar această ajustare în jos înseamnă și plata unor impozite mai mici. „N-are absolut nicio legătură. Nu văd cum ai plăti taxe mai scăzute dacă îți decapitalizezi propria afacere. Acest argument nu stă în picioare”, a comentat specialistul pentru ProSport.
„Am preluat de la Mircea Sandu o federație falimentară, care era construită în așa fel încât consuma cu 5.000.000 de euro pe an mai mult decât producea. Noi am eficientizat-o, am trecut-o pe profit”
Răzvan Burleanu înaintea alegerilor de anul trecut, când a obținut, cu 67% din voturi, al doilea mandat de președinte la FRF
2.892.934 euro
pe an este suma cu care a scăzut valoarea FRF, în medie, în perioada martie 2014-decembrie 2018, adică în mandatul lui Răzvan Burleanu
Interesant este că această decapitalizare a FRF a fost constantă pe întreaga durată a mandatului lui Burleanu, și nu doar în 2014, atunci când s-ar fi putut accepta ideea că s-au reevaluat corect bunurile „umflate” în regimul Mircea Sandu.
Capitalul propriu al FRF a scăzut cu
– 21.873.050 lei în perioada martie-decembrie 2014 (adică intervalul de după venirea lui Burleanu la cârmă),
– 9.003.572 lei în 2015,
– 26.241.682 lei în 2016,
– 2.157.544 lei în 2017,
– 2.807.542 lei în 2018.
În total, e vorba de o decapitalizare de 62.083.390 lei în perioada martie 2014-decembrie 2018, adică în 58 de luni.
În ultimii doi ani se poate observa o încetinire a deprecierii FRF, dar asta doar pentru că, pur și simplu, s-a cam ajuns la fundul sacului.
La sfârșitul lui 2016 – an în care UEFA a virat 8.500.000 de euro (38.250.000 de lei la cursul mediu de 4,5 lei/euro) în conturile federației pentru participarea naționalei la Euro 2016 -, FRF mai valora doar 31.048.192 lei. Pierderea de capital, în acest an, a fost de 26.200.000 de lei – adică valoarea bunurilor FRF aproape că s-a înjumătățit în doar 12 luni, în ciuda enormei infuzii de capital de la UEFA.
5-6
milioane de euro pe an reprezintă valoarea medie a ajutoarelor și subvențiilor nerambursabile primite de FRF de la FIFA și UEFA
3
milioane de euro pe an reprezintă valoarea medie a drepturilor TV virate în conturile FRF de UEFA în contul meciurilor jucate de națională
La acel moment (în 2016), s-a făcut mult caz despre primele exorbitante pe care Burleanu și managerii săi și le-au acordat chiar înainte de a pleca la turneul final al Europenelor, dar și pe marginea cheltuielilor angajate de FRF sub motivul pregătirilor naționalei. ProSport a relatat despre cazul cantonamentului perfectat de Burleanu pentru tricolori în Italia în luna mai 2016, acțiune care a costat un sfert de milion de euro, deși cu puțin timp înainte același Burleanu refuzase o altă propunere, din partea altei firme, versiune în care federația n-ar fi plătit nimic. În acel cantonament efectuat în Italia, dar și ulterior, la turneul final din Franța, federația a luat în delegație zeci de invitați, care au beneficiat de cazare și diurnă pe spezele FRF. Printre oamenii urcați de Burleanu în avionul federal s-a numărat atunci și cel puțin un infractor condamnat definitiv în instanță.
Din ceea ce a rămas după acest dramatic an 2016 al guvernării Burleanu, pierderile au continuat FRF în ritm mai ponderat.
În 2017, decapitalizarea a fost, oficial, de 7%, de la 31.048.192 lei la 28.890.648 lei.
În 2018, decapitalizare a fost, oficial, de 10%, de la 28.890.648 lei la 26.083.106 lei. Dacă luăm însă ca bază de calcul expertiza independentă a Deloitte, atunci anul trecut FRF s-a decapitalizat cu 15,7%, de la 28.890.648 lei la 24.351.915 lei.
Raportul auditului extern făcut de Deloitte semnalează că FRF a „umflat” valoarea clădirilor construite în mandatul lui Mircea Sandu cu 1.731.991 lei în 2018 și că deficitul pe anul trecut ar trebui mărit corespunzător. De asemenea, raportul Deloitte semnalează și o inginerie operată de managerii lui Burleanu în contabilitate, prin care s-au mărit artificial veniturile pe 2018 cu 1.818.746 lei. Acești bani ar trebui, de asemenea, scăzuți de la venituri și adăugați la pierderi