Trei meciuri au creat faze controversate în această etapă cu numărul 13 din Liga 1.
De fiecare dată, după cele mai importante meciuri ale etapei, în cazul de față a 12-a, voi explica fazele discutabile pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze.
Nu vreau să fiu apostolul dreptății, nu trebuie să-mi dați dreptate. Dacă v-am pus pe gânduri, înseamnă că mi-am atins scopul. Acela de a vă pune în locul arbitrilor și de a judeca rapid. Știu că nu e ușor.
Încă o rundă, a 13-a, se încheie și discuțiile despre arbitraj par a nu se mai termina. Revedem aceleași probleme iar impresia generală este de mulțumire atunci când există câte un meci fară greșeală, privind ceea ce ar trebui să fie normalitatea, ca o excepție.
Fapte: Minutul 4 la un atac rapid al celor din Craiova, o pasă în adâncime este deviată de un atacant și este urmărită în viteză de Baeten William. Portarul medieșean face un atac prin alunecare, atinge foarte puțîn atacantul apoi își retrage picioarele pentru a evita un contact care să ducă la penalty. Atacantul craiovean cade, iar arbitrul lasă jocul să continue.
Analiză: Faza trebuie analizată în trei etape.
– În momentul pasei inițiale este o posibilă poziție de ofsaid a unui jucător de la Craiova. Din păcate unghiul de filmare nu ne permite să ne pronunțăm clar dacă este sau nu jucătorul afară din joc și fiind vorba de o fază limită recomandarea este că arbitrul asistent să lase jocul să continue, dând astfel credit atacului.
– Momentul devierii este al doilea punct de analiză. Pentru arbitrul asistent este aproape imposibil să vadă dacă există sau nu o deviere în acest caz.
Protocolul prevede că asistentul având dubii să întrebe arbitrul. Acesta la rândul lui trebuie să informeze asistentul că a existat o ușoară deviere lucru care duce la semnalizarea poziției de ofsaid în care se află Baeten. Decizia corectă ar fi fost ofsaid.
– Alunecarea portarului medieșean. Contactul dintre portar și piciorul atacantului este millimetric și se poate vedea doar după multe reluări cu încetinitorul. În nici un caz nu este suficient că să îi provoace căderea atacantului. De altfel Baeten anticipează acest contact, cade cu brațele ridicate (criteriu întâlnit des la simulări) cerând penalty. Arbitrul Horia Mladenovici a procedat corect neacordand lovitură de la 11m dar ar fi trebuit să sancționeze jucătorul atacant cu cartonaș galben pentru simulare.
Meciul de la Mioveni vine în urma unui scandal creat în jurul arbitrajului de la meciul cu FCSB din etapa precedentă. În acest sens CCA a decis să îl delege pe Ovidiu Hațegan, arbitru în categoria Elite, pentru a încerca liniștirea spiritelor. În finalul acestui meci am avut o fază atipică pe care o analizez mai jos.
Fapte: În minutul 89 arbitrul acordă corect o lovitură de la 11 metri pentru un fault evident în suprafața de pedeapsă a celor de la Mioveni. Richard Sila execută, portarul apară iar atacantul botoșănean urmărește mingea. Cade faultat în mod evident iar arbitrul lasă jocul să continue.
Analiza: Spuneam că este o faza atipică nu atât prin prisma faultului evident care are loc după executarea loviturii de pedeapsă, cât din necesitatea acordării unui alt penalty imediat după executarea celui inițial. Din punct de vedere al fazei în sine nu sunt dubii că este fault.
Poziția arbitrului este cea recomandată și în momentul contactului era mascat de un număr foarte mare de jucători care intraseră în suprafața de pedeapsă, fiind astfel imposibil să vadă ce s-a întâmplat.
Arbitrul asistent Radu Ghinguleac avea unghiul perfect, distanța optima și câmpul vizual liber deci trebuia să intervină. M-am întrebat de ce nu a intervenit la o fază atât de clară. Răspunsul ar putea veni din ceea ce trebuie să facă arbitrul asistent la executarea unei lovituri de pedeapsă. Astfel el trebuie să se poziționeze pe linia de poartă, la intersecția acesteia cu linia suprafeței de pedeapsă perpendiculară pe linia porțîi.
În momentul executării arbitrul asistent se retrage în viteză către poziția normală la linia de margine fiind în deplasare probabil în alergare cu spatele. Exact în acel moment se petrece faultul.
Pe de altă parte trebuie curaj pentru a dicta o nouă lovitură de pedeapsă imediat, în minutul și la scorul înregistrat. Pe viitor recomand atenție sporită la acel moment care urmează executării când se pot întâmplă multe lucruri neregulamentare. Decizia corectă ar fi fost lovitură de la 11 metri și cartonaș galben pentru atac imprudent.
Domnul arbitru a văzut acel fault inexistent şi nu a văzut henţul. Eu de ce trebuie să plătesc pentur greşeala lui? Pe mine dacă mă dă afară patronul plăteşte vreun arbitru din România? Marius Croitoru, antrenor FC Botoșani
Fapte: În minutul 15, în urma unei lovituri de la colțul terenului, pe atacul echipei Dinamo București, atacantul dinamovist Espinoza cade în urma unui duel cu Sapunaru, cerând penalty. Arbitrul lasă jocul să continue.
Analiza: Această fază este una tipică pentru sistemul VAR. Arbitrul se afla în poziția recomandată de UEFA și este mascat de corpurile jucătorilor și astfel nu poate vedea ținerea, fie ea și scurtă, a lui Săpunaru care împiedică atacantul să joace mingea.
De altfel nici un alt coleg din brigadă nu ar fi putut vedea ținerea, aceasta fiind discretă și în mijlocul suprafeței de pedeapsă. Din reluările cu camera aflată în spatele porțîi se observă faultul și dacă am fi avut sistem VAR deja implementat, cei din cabina VAR ar fi intervenit pentru a cere arbitrului să vadă faza pe monitor.
Pentru aceste faze care sunt imposibil de detectat în mod normal în teren este benefic sistemul VAR, nu pentru a corecta greșeli evidente pe care în mod normal ar fi trebuit să le rezolve și fară ajutor video.
Arbitrii de top din Finlanda au participat la un curs de comunicare media, organizat de federație, cu participarea dețînătorului de drepturi TV. Arbitrul astfel vă avea ocazia să explice deciziile cheie luate în timpul jocului imediat după meci, așa cum la noi fac deja antrenorii și jucătorii.
Testele făcute au fost primite foarte bine de toate părțile implicate concluzia fiind că cei care beneficiază cel mai mult din acest exercițiu de comunicare sunt fanii.
Iată cum din nou ne poziționăm la “ani lumină” într-un alt domeniu. În România din păcate sunt inexistente comunicările celor de la CCA și nu putem spera la o transparență din partea arbitrilor, la anumite explicații direct după meci, atâta timp cât cei care îi conduc stau “ascunși”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER