3 meciuri, 4 faze de discutat. Rasism, Goal Line Technolgy, penaltiuri, henț în careu și diferențe de VAR între continente.
De fiecare dată, după cele mai importante meciuri ale etapei, voi explica fazele discutabile pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze.
Nu vreau să fiu apostolul dreptății, nu trebuie să-mi dați dreptate. Dacă v-am pus pe gânduri, înseamnă că mi-am atins scopul. Acela de a vă pune în locul arbitrilor și de a judeca rapid. Știu că nu e ușor.
Actuala etapă de campionat ne-a oferit câteva faze interesante. Le-am luat la puricat și am toate explicațiile, interpretările și deciziile după regulamentele UEFA și FIFA.
Trei meciuri au creat discuții și le analizam mai jos:
Două faze au născut discuții și controverse la acest meci din Gruia. Să le luam pe rând:
1. Florin Gardoș, în propria suprafață de pedeapsă, atinge mingea cu mâna în minutul 14.
Mi-am pus unele întrebări urmărind faza: ce vrea să facă jucătorul apărător? De ce duce mâna înspre minge, în spatele lui într-un loc unde nu se afla nici un adversar?
Pentru a putea lua o decizie trebuie să ne raportam și la legile jocului: jucarea mingiei cu mâna este o greșeală atunci când un jucător o joacă în mod intenționat, inclusiv atunci când duce mâna către minge (spre deosebire de situația când mingea îi vine în mână).
Mai este o eroare și atunci când mâna / brațul se află într-o poziție care îi face jucătorului corpul mai mare, în mod nenatural, celebra sintagma “își mărește suprafață corpului” prin poziția mâinii.
Decizia corectă în acest caz este lovitura de la 11 metri fară a fi necesară nici o sancțiune disciplinară.
2. Golul doi marcat de CFR, minutul 56, a fost o situație la limită.
Întrebarea pe care ne-o adresăm este dacă mingea a depășit în întregime (în trecut se spunea cu întreagă circumferință) linia porții.
Arbitrul asistent, plasat foarte bine, este singurul care poate spune cu certitudine acest lucru. Din reluările pe care le avem la dispoziție nu putem decât să îi dam credit.
Poate Goal Line technology, când va deveni justificabil din punct de vedere economic introducerea acestei tehnologii și în Liga 1, ne va lamuri pe viitor la genul acesta de faze.
Trebuie menționat că pentru început GLT nu este inclusă în sistemul VAR autohton care vă fi implementat, urmând a fi adăugată ulterior daca se va considera că este necesar.
Fapte: Minutul 80 centrare de pe partea stângă la un atac al gazdelor. Cicăldau cade și apoi este călcat pe genunchi de Marius Ștefănescu. Contactul nu s-a produs în lupta pentru minge, deoarece aceasta nu se afla la distanță de joc.
Analiză: elementul cheie al fazei îl reprezintă intenția jucătorului Marius Ștefănescu.
Avem două scenarii de lucru în acest caz:
1. Jucătorul – intenționat – își calcă adversarul în propria suprafață de pedeapsă, fapt care duce la accidentarea acestuia.
Nefiind în lupta pentru minge vorbim de o lovitură de pedeapsă, ca sancțiune tehnică, și cartonaș roșu, că sancțiune disciplinara, pentru comportare violentă definită pe scurt de Legile Jocului astfel: Comportare violentă este atunci când un jucător folosește sau încearcă să folosească forţă excesivă sau brutalitate împotriva unui adversar atunci când nu-şi dispută mingea.
2. Jucătorul își calcă adversarul fară intenție, din inerție. În aceasta situație decizia este la polul opus, având în vedere că atacantul se afla întins pe gazon iar apărătorul vine din săritură. Jocul vă continua fară nici o sancțiune deoarece nu s-a produs nici o abatere.
Am urmărit de foarte multe ori situația și nu am reușit să mă lămuresc, cu certitudine, daca jucătorul a avut sau nu intenția să își calce adversarul.
Analiza, pur speculativă, intr-o situatie ca asta în care care nu se poate determina exact felul în care o fază s-a desfășurat, este de a susține decizia luată în teren de arbitru, indiferent care ar fi aceasta.
Fapte: În timpul jocului jucătorul Chindiei Andrei Pițian, aflat în tribună, îl strigă pe Romario Pires, jucător de culoare al celor de la Hermannstadt, cu apelativul “Tarzan”.
După fluierul final Pitian coboară în teren și face gesturi asemănătoare unei maimuțe, batandu-se cu pumnii în piept. Acest lucru duce la o reacție din partea lui Romario Pires, care îl înjură pe Pitian, totul petrecandu-se sub ochii brigăzii de arbitri.
Analiza: Brigada de arbitri se afla într-o situație dificilă deoarece Andrei Pițian, deși jucător cunoscut al celor de la Chindia Târgoviște, nu era într-o calitate oficială și astfel, neavând cum să îl sancționeze disciplinar, avea doar obligația de a menționa întreg incidentul în raportul de arbitraj.
Romario Pires, având o reacție prin care își înjură și împinge adversarul, este sancționat cu cartonaș roșu, pe care arbitrul îl poate arata și după fluierul final, până la părăsirea terenului de joc.
FIFA / UEFA au întărit în ultimii ani lupta împotrivă rasismului și am văzut cu toții diverse campanii în acest sens. Instrucțiunile FIFA / UEFA pentru arbitri sunt de a arăta “toleranță zero” față de rasism.
Totodată jucătorii asupra cărora se întâmplă astfel de atacuri trebuie să evite să aibă reacții care, la rândul lor, ar duce la suspendări, transformandu-se astfel din victimă în agresor. Arbitrii sunt obligați să sancționeze reacțiile chiar dacă ele sunt justificate.
Într-un interviu acordat recent, Howard Webb, în calitate de General Manager al Professional Referee Organization din Statele Unite ale Americii și cel care a supervizat proiectul VAR în MLS, a explicat diferențele dintre modul în care VAR este utilizat în Statele Unite față de Europa.
Doua diferențe majore au reieșit:
1. Arbitrii merg întotdeauna la ecran pentru studierea fazelor. Cu alte cuvinte, nu există situații analizate exclusiv de cei din cabina VAR.
Dacă în Europa unele situații de genul ofsaid, faulturi la limita suprafeței de pedeapsă (interior sau exterior) sunt studiate doar de cei din cabina VAR, în SUA arbitrul merge la fiecare fază care necesită analiza.
Nevoia a ieșit că o preferință a fanilor care astfel pot vedea exact ce se petrece fără a exista momente în care se întreabă ce se întâmplă.
2. Nu exista tehnologia 3D la ofsaid. Nu pentru că nu își doresc în liga din Statele Unite, ci pentru că stadioanele nu permit introducerea la toate nivelurile și nu se dorește aplicarea inconsistentă.
Webb atrage atenția asupra unui aspect interesant asupra căruia voi reveni mai detaliat: implementarea corectă a VAR pornește din teren, începe cu capacitatea arbitrului de a lua decizii bune.
Nu trebuie privit că o “plasă de salvare” pentru un arbitru care nu este capabil să ia deciziile corecte.
Un experiment interesant s-a desfășurat în SUA vara trecută. Spectatorii și telespectatorii au putut asculta conversațiile dintre arbitrul din teren și VAR și astfel s-a deschis drumul către transparentizarea dialogului.
Deja au loc discuții la FIFA și IFAB pentru continuarea acestor experimente la scară mai mare, după modelul din rugby. Aștept cu interes cum va arăta viitorul arbitrajului.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER