ANALIZĂ MARIUS AVRAM | Finalul din Sevilla – Granada, la indigo acum 10 ani în Liga 1. Ce greșeli s-au comis în arbitrajul autohton în această etapă

Weekend-ul ne-a oferit niște situații destul de ciudate, pe plan intern și extern, pe care mi-am propus să le analizez și să le detaliez cât mai exact.

De fiecare dată, după cele mai importante meciuri ale etapei, voi explica fazele discutabile pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze. Azi și o fază incredibilă din La Liga.

Nu vreau să fiu apostolul dreptății, nu trebuie să-mi dați dreptate. Dacă v-am pus pe gânduri, înseamnă că mi-am atins scopul. Acela de a vă pune în locul arbitrilor și de a judeca rapid. Știu că nu e ușor.

ANALIZĂ MARIUS AVRAM | Finalul din Sevilla – Granada, la indigo acum 10 ani în Liga 1. Ce greșeli s-au comis în arbitrajul autohton în această etapă

Fotbalul nu încetează să surprindă și să genereze situații noi, chiar dacă pare greu de crezut acest lucru.

Ceva fară precedent s-a petrecut la meciul FC Sevilla-Granada din prima ligă spaniolă, partidă disputată duminică seara.

Arbitrul De Burgos Bengoetxea, desi a arătat 4 minute de prelungire, a fluierat din greșeală după doar 3. În ciuda protestelor arbitrul decide că meciul s-a terminat și toți se retrag la vestiare.

Diferența majoră între arbitrul român și cel spaniol

După mai multe minute în care nu se știe ce s-a petrecut, arbitrul decide să cheme toți jucătorii pe teren pentru a juca ultimul minut, deși unii erau deja schimbați de echipament. Până la urmă au revenit și ultimul minut s-a jucat fară a se mai întâmpla nimic spectaculos.

Am avut o situație asemănătoare în liga 1 la un meci Unirea Urziceni – Poli Timișoara, în 2010, când la sfârșitul primei reprize, arbitrul a fluierat cu trei minute mai devreme. După numeroase proteste și intervenția colegilor din brigadă, arbitrul Dragoș Istrate a revenit acolo, pe loc și a reluat jocul fară să se mai intre la vestiare.

Din punct de vedere regulamentar avem Legea 5 din legile jocului care spune foarte clar: Arbitrul nu își poate schimba o decizie atunci când realizează că este incorectă sau la sfatul unui alt oficial de meci dacă jocul a fost reluat sau arbitrul a fluierat încheierea primei sau celei de-a doua reprize (inclusiv minutele de prelungire) și a părăsit terenul de joc sau meciul s-a încheiat.

Deci putem afirma, fără a greși, că arbitrul nostru a respectat legile jocului, în timp ce spaniolul a fost pe aproape. Nu se știe dacă a ajuns sau nu la vestiar.

Ce s-a întâmplat la Gaz Metan Mediaș – Dinamo București?

Fapte: În min 42 la un atac dinamovist, o centrare de pe partea stangă este respinsă cu mâna de Butean de la Gaz Mentan Mediaș. Arbitrul face semn că jocul poate continua.

Analiză: Jucarea balonului cu mâna a fost și probabil vă rămâne o problemă pentru arbitri. Atâta timp cât intenția este principalul element pe care trebuie să îl ia în calcul atunci când decid, arbitri vor fi în dificultate. FIFA / UEFA vin cu o serie de clarificări care au rolul de a ajuta atunci când apar astfel de situațîi.

Pentru faza aceasta se aplica două elemente: Deși jucătorul aparent are mâna lipită de corp:

1. Își mărește suprafață naturală a corpului prin mișcarea cotului mâinii stângi în lateral.

2. Face o mișcare către direcția mingiei, blocând astfel centrarea.

Decizia corectă ar fi fost lovitură de la 11 de la metri. De menționat că instrucțiunile FIFA /UEFA în acest caz spun că nu se impune cartonaș galben dacă vorbim despre o centrare, dar obligatoriu va fi avertizat jucătorul dacă prin jucarea mingiei cu mâna blochează un șut spre poartă care nu se îndreptă sigur spre înscrierea unui gol. Referitor la gestica arbitrului (face semne repetate cu mâinile orizontal asemănătoare unei foarfeci) recomandările sunt de a evita orice gest de acest gen.

Ce s-a întâmplat la CFR Cluj – U. Craiova?

Fapte: În min 42 Alex Chipciu în urma unei centrări, aflat pe partea dreaptă a atacului clujean, ia primplanul în fața lui Bancu și șutează din cădere spre poartă cerând lovitura de la 11m.

Analiză: Faza în sine nu mi s-a părut foarte interesantă din punct de vedere al analizei… se vede o mană a lui Bancu îndreptată spre Chipciu, dar apărătorul Craiovean nu își trage adversarul și nici o împingere serioasă, care să fi produs căderea atacantului nu se poate observa din imagini. În prealabil Chipciu își împinge ușor adversarul și mingea îi atinge și brațul.

Faza însă este interesantă din alt punct de vedere. Pe captura Prosport am trasat doua săgeți care reprezintă unghiurile de vedere ale arbitrilor aflați cel mai aproape de fază.

Ovidiu Hațegan, anticipând o posibilă situație în suprafața de pedeapsă, se deplasează în afara diagonalei pe care o urma în mod normal în timpul unui joc și se apropie de locul unde se afla mingea. Unghiul lui este lateral celor doi jucători și nu îi permite să vadă printre ei pentru a determina în întregime ce se întâmplă.

Arbitrul asistent aflat pe acea parte însă are un unghi perfect printre cei doi jucători, nu este mascat și nici nu are vreo situație de ofsaid de judecat în acel moment, deci se poate concentra pe faza în sine.

O colaborare perfectă ar fi însemnat un dialog rapid în cască intre arbitru și asistent prin care fiecare să spună ce a văzut din unghiul lui și ce decizie crede că se impune. Decizia finală aparține întotdeauna arbitrului. În acest caz arbitrul a procedat corect lăsând jocul să continue.

Ce s-a întâmplat la FCSB – Sepsi?

Fapte: În minutul 75 Florin Tănase pătrunde în viteză în suprafață de pedeapsa a celor de la Sepsi, singur față în față cu portarul advers.

Jucătorul atacant cade în urma unui contact cu portarul, arbitrul dictează într-o prima fază penalty, apoi în urma unor proteste vehemente și aparent după o discuție cu asistentul de pe acea parte, Octavian Șovre, revine asupra deciziei și acordă simulare și cartonaș galben lui Tănase.

Analiza: Simularea este definita în legile jocului ca încercarea unui jucător de a înșela arbitrul pentru a obține o lovitură liberă. FIFA/UEFA au identificat mai multe tipuri de simulare:

– Atunci când nu există nici un contact și jucătorul încearcă să înșele arbitrul fară a fi atins
– Jucătorul vinovat amplifică un contact minor.
– Jucătorul inițiază un contact. Aceasta este situația din faza aceasta. Florin Tănase văzând că nu mai ajunge mingea întinde piciorul către portar, care nu face nici un gest, nu întinde piciorul pe direcția de alergare și chiar se fereste din calea atacantului. În final arbitrul a luat decizia corectă, simulare.

Trebuie menționat că un arbitru, care revine asupra unei decizii în urma protestelor jucătorilor sau în urma unei consultări cu un coleg, va fi sancționat în raportul observatorului de arbitri cu scăderea notei ca și cum nu ar fi revenit.

Care este paradoxul arbitrajului autohton?

Fapt unic în Europa și în lume: România are doi arbitri delegați la Euro 2020, în elita arbitrajului mondial. Aceiași doi arbitri sunt în acest moment recuzați vehement de către cele mai bune echipe românești din ultimii ani.

Pe de-o parte, FCSB a cerut să nu mai fie arbitrată de Istvan Kovacs în timp ce echipa CFR Cluj a cerut să nu mai fie arbitrată de Ovidiu Hațegan. Despre cauzele care au dus la această situație vom discuta pe larg în emisiunea Prosport Live de luni seară. Așadar, rămâneți pe Prosport.ro!