ANCHETĂ‚ | „A crescut în capul lor!” Fotbalul românesc, șocat după ce Burleanu a anunțat că numărul de jucători a crescut cu 271,6% în doi ani. Indignare printre AJF-uri: „Au numărat copiii de 4 ori!”. Mărturii cutremurătoare despre situația reală: „Emigrează toți! Te bați de muscă pe aici!”

„La noi, nu! Poate la ceilalți!” Aceasta este fraza pe care reporterul a auzit-o de mai multe ori în timpul documentării, printre conducătorii fotbalului din țară, pe tema creșterii cu 271,6% a numărului de jucători raportată public și la UEFA de Federația Română de Fotbal.
Ancheta făcută de ProSport arată că nimeni nu are habar și nici măcar nu crede cifrele aruncate pe piață de Răzvan Burleanu. Mai mult decât atât, interlocutorii spun că ar fi vorba de falsificarea datelor prin numărarea acelorași copii de mai multe ori.

Datele asumate de federație, într-o broșură-eveniment despre care ProSport v-a vorbit marți pe larg, susțin că, în 2015, România avea 96.485 de fotbaliști, iar în 2017 numărul acestora urcase deja la 262.052. O creștere de 271,6%, probabil unică în istoria recentă a fotbalului mondial, dar despre care nimeni n-are habar și pe care, mai ales, nimeni nu și-o asumă!

Mai mult decât atât, din cifrele aceleiași broșuri – cu date trimise chiar la UEFA! – rezultă că populația țării noastre a crescut cu 2,5 milioane de locuitori în numai doi ani. Explicațiile ulterioare ale FRF (care n-a menționat în cele 86 de pagini nici sursele folosite, nici modul de calcul) n-au convins absolut deloc. Federația a spus că pentru calculele din 2015 a folosit numărul de români care mai sunt încă în țară, iar pentru calculele din 2017 a folosit numărul total de români, inclusiv cei plecați în străinătate, de aici și diferența de 2,5 milioane.
Investigațiile ProSport au scos însă la iveală că nici creșterile uriașe de fotbaliști nu au acoperire. Cifrele federației lui Burleanu au provocat în rândul interlocutorilor ProSport nedumerire, confuzie, surpriză și chiar iritare.

„(…) Apreciat la nivel european de federațiile continentale și de UEFA, proiectul a crescut foarte repede pentru că românii au început să redescopere fotbalul. Federația Română de Fotbal a devenit exemplu de bune practici în zona grassroots (n.r. – bază), a fotbalului de bază. Parteneri importanți s-au alăturat diferitelor acțiuni și competiții din proiect. Acum, viitorul vine cu o provocare și mai mare – să creștem considerabil numărul de practicanți ai fotbalului din România până în 2020, pe linia deja fermă a evoluției pe care am fixat-o.”
Răzvan Burleanu, președintele FRF, în editorialul din pagina 6 a broșurii-eveniment unde anunță creșteri-record la numărul de fotbaliști în România

„Un copil de 10 ani, că e cel mai elocvent exemplu, este legitimat la un club, să zicem CSM Focșani. Dar copilul învață la Școala nr. 6 din Focșani. Participă la ONSS, adică Olimpiada Națională a Sportului Școlar. Care a fost dintotdeauna, de la Daciadă încoace, și i-au schimbat doar denumirea. Bun… Acel copil e contorizat o dată la CSM Focșani, încă o dată la ONSS și încă o dată la Cupa Timbark! Ați înțeles? De trei ori e numărat același copil: la club, la ONSS și la Timbark! Și, dacă stau bine să mă gândesc, au mai făcut câte o competiție din asta… Gillette, performanța are viitor. Ei îi adună și pe ăia de acolo, deși sunt aceiași copii care se duc, ați înțeles? De patru ori. Cam asta e!„
Dan Dumitru, președinte AJF Vrancea

Caricatură a lui Mihai Stănescu din volumul „Acum nu e momentul”, interzisă în perioada comunistă, care ironiza raportările fanteziste din economia socialistă. An de an, Partidul raporta creșterea nivelului de trai și producții record, în timp ce, în viața reală, oamenii o duceau din ce în ce mai greu

Cei care răspund direct de fotbal în organizațiile din teritoriu ne-au prezentat o situație fără nicio legătură cu cea din statisticile federale: o țară prăbușită, pustiită de emigrație, în care numărul de jucători activi este menținut de AJF-uri cu mare greutate, uneori prin măsuri disperate.

S-au conturat, de asemenea, și câteva explicații ale acestei aparent paradoxale imagini răsturnate a realității: prăpăd în țară, sărbătoare și rezultate excepționale la Casa Fotbalului. Pentru a putea raporta la UEFA îndeplinirea planului, federația a numărat de mai multe ori copiii și a luat în calcul și jucătorii care s-au retras sau au plecat (aceștia din urmă, veți vedea din mărturiile de mai jos, sunt foarte-foarte mulți).

Trebuie înțeles cu claritate că nu inițiativa de a spori numărul practicanților de fotbal din România – absolut binevenită, în măsura în care este reală – a provocat reacțiile, ci evidenta neconcordanță a datelor FRF cu situația reală, pe care șefii fotbalului din județe o cunosc mai bine decât oricine.
La ce folosesc aceste cifre pe hârtie, în contrast cu realitatea, e greu de spus.

ProSport a discutat cu conducători ai AJF-urilor din diferite regiuni ale României, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situației: Transilvania (granița cu Ungaria), Oltenia, Muntenia, Moldova. Pretutindeni, situația este cam aceeași, ceea ce arată că România este afectată de probleme similare indiferent de provincie.

Broșura „Împreună suntem fotbal”, tipărită de FRF în condiții grafice excepționale, este plină de cifre fanteziste. Autorii au greșit inclusiv modul de calcul al procentelor din populația României. Oamenii din fotbalul românesc cu care a vorbit ProSport spun că raportările federației privind creșterea explozivă a numărului de fotbaliști nu au niciun corespondent în realitate

1.131%
este creșterea raportată de FRF, din 2015 și până în 2017, la numărul de copii sub 10 ani, băieți și fete, care joacă fotbal în România.

387%
este creșterea raportată de FRF, din 2015 și până în 2017, la numărul de copii sub 14 ani, băieți și fete, care joacă fotbal în România.

146%
este creșterea raportată de FRF, din 2015 și până în 2017, la numărul de juniori sub 18 ani, băieți și fete, care joacă fotbal în România.

271,6%
este, conform FRF, procentajul cu care a crescut numărul jucătorilor de fotbal din România

Știind că, în ultimii doi ani, nu s-a modificat numărul de echipe și nici cel de jucători legitimați la Liga 1 și la Liga 2, am căutat șefii Asociațiilor Județene de Fotbal, care sunt în contact permanent și nemijlocit cu „fotbalul de masă” (în AJF-uri activează, de altfel, peste 60% din numărul de fotbaliști legitimați în România).

„Vedeți… Ce se întâmplă… Pleacă acum în străinătate… Pleacă la muncă, echipele nu mai au cu cine să joace. Și atunci mai activează din ăia care nu erau activați în 2017. Ei vin, pun vizele pentru ăia. Crește numărul lor, dar ei, efectiv, activi, rămân tot în jurul a 2.000. (…) Să vă spun ce bănuiesc eu. Ei ne cer nouă situația statistică anuală. Și, probabil, ei cifrele astea le dau după situațiile pe care le facem noi. E posibil și ei să aibă dreptate. Cu exodul ăsta în străinătate, oamenii, ca să–și poată continua activitatea, sunt obligați să legitimeze continuu. Și atunci, în 2016, să zicem, s-au legitimat dublu față de 2015. Dar au plecat alții.”
Mihai Popescu, secretar general AJF Gorj

Paginile din broșura „Împreună suntem fotbal” unde aflăm că numărul copiilor sub 10 ani care s-au apucat de fotbal a crescut, în ultimii doi ani, cu 1.131%. Antrenorii, conducătorii de cluburi și șefii de AJF-uri neagă, toți, aceste cifre

Indiferent unde a sunat telefonul, reporterul a descoperit că „fotbalul mic” habar n-are de cifrele lui Burleanu. În timp ce la FRF se desfac sticlele de șampanie în cinstea producțiilor-record de fotbaliști la hectar, în teritoriu se simte disperare, resemnare, neputință.

În județe se supraviețuiește într-un peisaj apocaliptic. Pe ecranele posturilor TV, în paginile ziarelor și pe site-uri nu încap nici exodul de proporții biblice care pustiește țara, nici competițiile de operetă bune să scoată cifre și atât, nici sărăcia lucie care împinge oamenii să plece de acasă pentru câteva sute de lei în plus pe lună. Nimic din toate acestea nu face obiectul vreunui raport-alarmă, al unui demers îngrijorat al FRF.
În fața dezastrului, a situației critice, ar fi fost de așteptat ca Burleanu și oamenii săi să caute înfrigurați soluții, să bată drumurile la Parlament, Guvern, UEFA, să ceară să vină în emisiunile TV și să solicite spații în presa scrisă, pentru a trezi România la realitate. În loc de asta, avem broșuri colorate, cu multe grafice și poze, puțin text și concluzii triumfale, în care ni se spune că succesul programului a transformat FRF într-un exemplu de bune practici la UEFA.

ProSport vă invită într-o excursie dureroasă în peisajul real al României profunde. Lucrurile povestite de șefii AJF-urilor, atunci când reporterul a sunat să întrebe cum resimt ei creșterea de 271,6% a numărului de fotbaliști raportată de Burleanu la UEFA, sunt cutremurătoare.

Alin Sorescu, AJF Argeș: „În 2015 aveam 3.502 jucători, în 2017 vom avea puțin peste 3.500. Acestea sunt date oficiale! Nimic dat din burtă!”

Alin Sorescu, președintele AJF Argeș, unul din cele mai bogate județe din România în materie de fotbal, cu o serie de 16 echipe la Liga 4 și trei serii de Liga 5 care totalizează încă 48 de echipe, spune că în ultimii trei ani n-a existat, la băieți, nicio creștere a numărului de sportivi: „Vă pot spune punctual. Avem un program pe calculator și putem să vă spunem precis câți jucători avem, câți sunt cu viză… În 2015, cu viză AJF au fost 3.502, în 2016 – 3.340, în 2017 – 3.421. Dar mai am vize de făcut la jucători. Noi începem acum competiții de copii și acum încep să se legitimeze. Va mai crește, până la finele anului, cu cel mult 150. Se va duce peste 3.500. Acestea sunt datele oficiale, nimic dat din burtă! Numai jucători de fotbal, fără futsal sau altceva”.

Nici la fotbal feminin nu există o explozie de sportive, spune Sorescu: „La fotbal feminin am puțini… Am avut 60 în 2015, pe urmă 90 în 2016, iar acum, în 2017 am 160, că am început să dezvolt, dau drumul unui campionat în școli. Avem 160 de jucătoare acum”.

Județul Argeș

An: jucători – jucătoare

2015: 3502 – 60

2016: 3340 – 90

2017: 3421 – 160

Președintele Burleanu a avut unele inițiative, dar cu rezultate foarte modeste, spun șefii AJF-urilor

Mihai Popescu, AJF Gorj: „Jucătorii pleacă la muncă, echipele nu mai au cu cine să joace! E o situație foarte delicată. Și la arbitri e la fel. Am reactivat din cei care s-au lăsat”

Telefonul ProSport l-a găsit pe Mihai Popescu, secretarul general al AJF Gorj, la birou. Discuția a fost deosebit de interesantă, în condițiile în care interlocutorul a precizat, din capul locului, că numărul de jucători activi este menținut cu greu la același nivel în ultimii ani, prin eforturi făcute de cluburi de a suplini emigrarea.

Au ieșit la iveală amănunte care creionează nu numai situația particulară a fotbalului, ci situația socială și demografică de ansamblu într-o regiune a României altădată vie și dinamică, azi părăsită în masă de populația adultă. Oficialul AJF Gorj spune că emigrația masivă a românilor din această parte a Olteniei a început odată cu liberalizarea regimului de călătorie în Marea Britanie, iar de atunci fenomenul s-a permentizat, provocând disfuncționalități majore în toate domeniile vieții.

În același timp, a apărut și o primă posibil explicație pentru contrastul dintre creșterile spectaculoase anunțate din birourile șefilor de la Casa Fotbalului și stagnarea – și aceea, cu greu obținută – din teritoriu. S-au contabilizat absolut toți sportivii legitimați de-a lungul timpului, inclusiv cei care s-au lăsat de fotbal sau au emigrat, și nu doar cei care au viză la zi și participă activ la campionat.

ProSport: Care este evoluția a numărului de jucători și jucătoare de fotbal din județul Gorj, în ultimii doi-trei ani?
Mihai Popescu, secretar general AJF Gorj: La noi, totul e transparent. În 2017, la nivelul AJF Gorj, s-au legitimat 277 de persoane.

Și câți aveți, cu totul?
În total, la AJF Gorj, avem 22.350 de persoane legitimate.

„Noi avem acum, activi, cu viză pe 2017, 2.000 de sportivi. La fel ca și până acum”

Așa mulți?
Da, dar unii nu mai sunt activi.

Păi, vorbim de cei care joacă efectiv. Pe mine mă interesau cei care joacă săptămânal, nu și cei care s-au lăsat sau au plecat din țară.
Noi avem acum, activi, cu viză pe 2017, 2.000 de sportivi. Dacă mergem în trecut, tot la nivelul ăsta suntem. Pentru că numărul de echipe a rămas aproximativ la fel. Și, automat, numărul de jucători, că nu pot să aibă echipele mai mult de 20-25 în lot. Deci, în jurul a 2.000 activi.

Cu tot cu juniori?
Cu tot cu juniori.

La fete cum stați?
N-avem fete. Avem doar două fete legitimate în județ, la juniori. Acolo unde se permite să ai două-trei fete în echipă, la juniori, și s-au făcut două legitimări. Dar atât. Deci, să zicem, am avut constant în jurul a 2.000 de jucători în ultimii patru ani. La noi, în ultimii 12 ani, a crescut numărul de echipe cu 2-3-4 pe an. Dar asta doar până acum 4-5 ani, când a stagnat situația. Și, automat… Dar, vedeți, ce se întâmplă… Pleacă acum în străinătate… Pleacă la muncă, echipele nu mai au cu cine să joace. Și atunci mai activează din ăia care nu erau activați în 2017. Ei vin, pun vizele pentru ăia. Crește numărul lor, dar ei, efectiv, activi, rămân tot în jurul a 2.000.

„Susținem campionatele pe care le avem, la diferite ligi, cu copii, cu tineri, cu… Ce să vă spun… Cu mulți arbitri care ar fi trebuit de multă vreme să se pensioneze”

Competiția „Fotbal și feminitate” a generat statistici frumoase și rezultate reale foarte scăzute, povestește Dan Dumitru, președintele AJF Vrancea. Acesta spune că FRF a dat premii pentru cei care au adus fete multe, FRF le-a înregistrat ca jucătoare active, apoi totul a fost lăsat baltă: „Am făcut o competiție, cum mi-au spus ei. Dar, după aceea, fetele au plecat, s-au dus în legea lor, n-aveau nicio treabă cu fotbalul. De acolo au băgat foarte, foarte mulți în sistem. Iar restul, vă spun eu ce au făcut: practic, au dublat, pentru că au băgat în statistici fotbalul școlar!”

E foarte interesant ce-mi spuneți. Și alți conducători de AJF-uri povestesc aceleași lucruri.
Și la noi, majoritatea băieților tineri pleacă în străinătate și federația ne tot trimite tot felul de cereri, să le precizăm situația contractuală sau situația în care se află diverși jucători de fotbal. Pentru că ei se duc acolo și vor să joace și în comunitățile de români din zona unde muncesc. Și noi avem cazuri de genul ăsta, cu jucători care pleacă la muncă în străinătate și joacă și acolo. E o situație foarte delicată vizavi de jucători. Noi ne confruntăm și la arbitri cu o situație la fel de asemănătoare. Noi îi luăm de la l5 ani, îi formăm ca arbitri, îi creștem până la 19 ani și la vârsta aia unii merg la facultate, la București, Cluj, Timișoara, pleacă, își continuă activitatea acolo și i-am pierdut, iar ceilalți pleacă la muncă în Anglia, Germania, Italia și așa mai departe și îi pierdem și pe ei.

E incredibil!
Exact, exact. Și o luăm de la zero, și de la zero în fiecare an și tot așa. Și susținem campionatele județene pe care le avem, la diferite ligi, cu copii, cu tineri, cu… Ce să vă spun… Cu mulți arbitri care ar fi trebuit de multă vreme să se pensioneze. Și îi tot păstrăm sau i-am reactivat ca să putem susține aceste campionate. E o situație dramatică și… Nu știu… Nu depinde de noi, suntem neputincioși.

Vă cred.
Nici nu putem să punem criterii sau condiții, ca să zici că le oferi ceva sau faci un contract… Chiar dacă le-am oferi, nu poți să constrângi omul. Pleacă să-și câștige existența, până la urmă, că de aia pleacă acolo.

„Cu exodul ăsta, suntem obligați să legitimăm continuu. Dar noi legitimăm pentru că, în vară, ne-au plecat jucătorii. De fapt, tot la nivelul de dinainte suntem”

V-am întrebat pentru că am văzut o statistică a FRF care zice că din 2015 până acum a crescut numărul fotbaliștilor din România cu peste 250%…
Să vă spun ce bănuiesc eu. Ei ne cer nouă situația statistică anuală. Și, probabil, ei cifrele astea le dau după situațiile pe care le facem noi. E posibil și ei să aibă dreptate. Cu exodul ăsta în străinătate, oamenii, ca să-și poată continua activitatea, sunt obligați să legitimeze continuu.

Da.
Și atunci, în 2016, să zicem, s-au legitimat dublu față de 2015. Dar au plecat alții.

Deci, au intrat în sistem, pe de o parte, unii, dar au ieșit alții pe de altă parte.
Da. Noi legitimăm acum, în septembrie, octombrie, noiembrie. Dar legitimăm pentru că în vară ne-au plecat jucătorii. Dar, de fapt, la 1 februarie, când punem vizele pe 2018, tot la nivelul de dinainte suntem, pentru că ăia care au plecat nu mai vin să vizeze carnetele. Deci, ca și număr de legitimări, ei au dreptate, că și la noi a crescut, se vede clar. Poate că acum 5 ani n-am făcut decât 100 și ceva de legitimări. Dar atunci nu era exodul ăsta. Deci, nu plecau! Ca să fie nevoiți să legitimeze lunar. Acum, practic, lunar legitimează. Care cum îl vede că poate să joace fotbal, hai să-l legitimez, că ne-a plecat celălalt. Deci, au și ei, în felul lor, scriptic, dreptate. Ca număr de legitimări. Dar, ca jucători activi, n-au cum!

Aceiași juniori joacă în mai multe competiții, dar FRF îi numără de fiecare dată ca și când ar fi alții, afirmă interlocutorii ProSport

„A fost nenorocire când s-a liberalizat piața muncii din Regatul Unit. De atunci, exodul continuă. Chiar și după Brexit, ei, totuși, pleacă, înțelegeți?”

Am o curiozitate. Ca fenomen, în Gorj, de când a început acest exod masiv? De câți ani?
Prima dată a fost când s-a liberalizat pentru români piața muncii din Regatul Unit. Atunci a fost nenorocire la plecare. De atunci până acum, de trei ani, acest exod continuă. Chiar dacă, să zicem, Marea Britanie nu mai e atât de atractivă, de când cu Brexitul, ei, totuși, pleacă, înțelegeți? Ei, totuși, pleacă. De când s-a deschis piața muncii în Marea Britanie. S-au căutat și s-au adus unii pe alții. Prieteni, colegi de echipă… Dacă au apucat unul-doi să meargă acolo, când au venit în vacanță i-au luat și pe alții. Inclusiv președinta noastră de la Colegiul Județean de Arbitri, acum doi ani, a plecat și… Mai avem vreo două-trei arbitre care sunt plecate… Tot așa, la muncă, în străinătate.

Vă mulțumesc.
Cu plăcere!

Rafel Boca, AJF Iași: „Am crescut puțin, dar nu exploziv. Ne confruntăm cu următoarea problemă. O parte din jucători pleacă afară, la muncă. Și atunci pierd echipele, se legitimează alții… Ca valoare, a scăzut puțin”

Creșterea de 271,6% raportată de Răzvan Burleanu nu se regăsește nici în Județul Iași. Președintele AJF Iași, Rafael Boca, a menționat pentru ProSport că există un mic spor de sportivi legitimați, de ordinul a câteva sute, dar cu prețul unei scăderi a valorii, pentru că și aici fenomenul emigrației lovește grav echipele, mai ales în mediul rural. Creșterea provine din sporirea numărului de jucătoare de fotbal, dar „asta înseamnă 150-200″.

„Vă pot spune datele pe 2014, 2015 și 2016, pentru că pe anul ăsta nu le am, deocamdată. În 2014 am 1.648 de seniori și 1.363 de juniori. În total, 3.011. În 2015, 1.573 de seniori, dar cresc juniorii: 1.532. Deci, 3.105. Pe 2016, am în total 3.330. Cifrele includ și băieții, și fetele. Cresc juniorii, iar seniorii stagnează. La mine au crescut două categorii: la feminin și la juniori. Au apărut mai mulți foști jucători de fotbal care și-au făcut grupe de copii și juniori. Dar, în același timp, infrastructura a rămas aceeași. După 1990 n-a mai apărut niciun teren la noi”, explică Boca.

Acesta detaliază: „Din 2013 am făcut primele legitimări la fete. Dar mai masiv… Vorba vine masiv, asta înseamnă 150-200 de jucătoare, aproximativ, au apărut acum doi ani. Am avut un proiect cu dezvoltarea fotbalului feminin, am intrat și noi, cu Iașiul, și am organizat competiții mai multe, așa au apărut jucătoarele legitimate. Fetele joacă și acum la junioare, la Divizia C… Deci, în Iași a crescut numărul sportivilor, în ultimii ani, mai ales la juniori, dar nu exploziv… A crescut puțin, după cum se poate vedea și din datele de mai sus. E o creștere în limite normale”.

Sărăcia lovește necruțător în toate eforturile făcute de cei care vor să țină pe linia de plutire fotbalul și în această parte a Moldovei. Și Boca se confruntă cu aceeași problemă a plecării din țară, în mod masiv: „Noi ne confruntăm cu următoarea problemă. O parte din jucători, la comunele astea, la Liga a 4-a, pleacă afară, la muncă. Și atunci pierd echipele, se legitimează alții, copii… Dar, ca valoare, a scăzut puțin și din cauza asta. Eu mă mai confrunt cu o situație, am mulți jucători care pleacă în județele limitrofe. De exemplu, pleacă din Județul Iași la Neamț. Sunt acolo 2-3 echipe care le oferă condiții mai bune. N-au contracte dar… Nu știu, poate indemnizația de efort… Suma nu poate fi mai mare de 100-200 de lei, dar, să știți, și pentru suma asta se duc. Situația financiară fiind precară la unii, contează. 200 de lei în fiecare duminică înseamnă 800 de lei într-o lună”.

FRF contabilizează și polițiștii și jandarmii când numără jucătorii de fotbal din România

Costin Toma, AJF Neamț: „La copii și fete a fost un pic de reviriment. Dar n-avem creștere semnificativă. În limite normale: 8-10%”

Raportat la statisticile lui Burleanu, Neamțul este unul din județele care trag în jos fotbalul românesc. Președintele AJF-ului din această diviziune administrativă a țării, Costin Toma, vorbește de o creștere de „doar” 8-10%, un fleac pe lângă cea de 271,6% pe țară anunțată de FRF.

Și totuși, din discuțiile avute cu șefii fotbalului din teritoriu, ProSport a descoperit la Neamț, dimpotrivă, o situație ceva mai bună. „La seniori, hai să spunem că stagnăm, cumva, numeric. Am avut 16 echipe la Liga 4, dar anul ăsta nu mai am decât 10. Jucătorii s-au redistribuit la Liga 5. Deci ar fi un statu-quo. Dar dincoace, mai ales la copii, la juniori, la fete, avem creștere. La fete nu am avut, până acum. Avem la Roman, am avut la Piatra o grupă de fete dar… Hm… Nu prea mai activează acum, în ultimul an… Deci, în sectorul ăsta, a fost un pic de reviriment. Dar nu însemnat, să spunem. N-avem creștere semnificativă. În limite normale: 8-10%”, a explicat Costin Toma, președintele AJF Neamț.

Ștefan Szilagyi, AJF Satu Mare: „Am dincolo, în Ungaria, foarte mulți jucători legitimați aici. Care au jucat aici în Liga 4, acolo joacă în Liga 3 și Liga 2″

Foarte interesant a fost și dialogul cu Ștefan Szilagyi, președintele AJF Satu Mare. Omniprezentul fenomen al emigrației capătă, în județele de la granița de Vest, o particularitate în plus: oamenii se duc să joace fotbal la unguri, unde se câștigă mult mai bine, iar nivelul valoric e mai scăzut. Diverse facilități făcute pe plan local fac ca numărul de juniori să crească anual cu 8-10%, dar asta fără nicio legătură cu politicile și programele FRF. În rest, numărul seniorilor rămâne staționar.

Iată diagrama situației din România la extremitatea sa nord-vestică.

ProSport: Domnule Szilagyi, cum a evoluat în ultimii doi-trei ani numărul de jucători legitimați de la dumneavoastră din județ? A crescut, a scăzut? Mă interesează situația și la băieți, și la fete.
Ștefan Szilagyi, președinte AJF Satu Mare: Păi, eu fete n-am avut. Am avut câteva, dar au plecat la Baia Mare. Au plecat cu toată echipa la Baia Mare. Vorbesc de fete. Eu vorbesc de AJF Satu Mare. La mine, în fiecare an, crește cu 8-10%, la juniori, pentru că, la mine, primul an e pe gratis. Dar nu numai de asta. La mine e un pic mai altfel… Întrebarea e scurtă, dar are în spate mai multe lucruri.

Jucători activi, legitimați, care participă la competiții…
În jur de 3.000.

Dar față de acum un an sau doi?
Totdeauna am creștere un pic. Pentru că să vă spun cum e: la mine s-au retras două echipe, dar s-au înscris trei.

Da.
Circulația asta a jucătorilor… Mai vin și din Baia Mare, dar foarte mulți îmi pleacă în Ungaria.

Interesant.
La noi e ceva mai aparte. Eu am dincolo, în Ungaria, foarte mulți jucători legitimați aici.

Da.
Și care au jucat aici în Liga 4, acolo joacă în Liga 3 și Liga 2.

Aha.
Sunt niște chestiuni… Dacă ești aproape de graniță, în Uniunea Europeană, poți să te duci… Dacă ești copil și ai domiciliul la 30 de kilometri depărtare de graniță, poți să te duci fără acordul clubului, dacă ești amator. Și invers e valabil, numai că nu se întâmplă…

Îmi imaginam că nu se întâmplă…
Alte întrebări?

„Eu campionat de fete nu am”

Deci, în concluzie, fete nu aveți…
Eu campionat de fete nu am. Am avut, dar au plecat la Baia Mare.

Și, în rest, în cazul băieților e o creștere ușoară…
E o creștere ușoară, între 5-10% în funcție de… Pot să-mi dau seama câți pleacă în Ungaria, câte legitimări noi am și tot așa.

Și aveți circa 3.000 de sportivi.
3.000, da. Noi facem aici… Avem și 40 de echipe de Liga 4. Și toți au și juniori A1. Eu de aceea fac echipe de Liga 4. Și e obligatoriu, la mine, în Liga 4, să joace cu juniori, cadeți…

E clar.
Asta e situația.

Dan Dumitru, AJF Vrancea: „Crește în hârtiile ălora, în capul lor! Unde să crească? Noi ne batem de muscă pe aici! Nu mai găsim oameni la muncă. Nu mai găsim… Ați înțeles? E belea!”

Cazul găsit de ProSport în județul Vrancea este absolut teribil. Șeful fotbalului din județul numărul 1 la emigrare în România spune că s-a conformat cererilor FRF și a făcut eforturi, a mobilizat inclusiv profesorii de sport din școli, dar tot degeaba. Au rezultat niște concursuri din care federația a bifat statisticile și atât.

Dan Dumitru a fost de-a dreptul iritat când a aflat tema discuției. A contrat dur cifrele optimiste ale FRF într-un moment în care el spune că nu se mai găsesc în județele României nici măcar adulți pentru muncă, dar pentru fotbal! Și a explicat pe larg care crede că e „șmecheria”: FRF a numărat aceiași copii de 3-4 ori.
Așa a fost posibil ca în broșura tipărită și în statisticile trimise la UEFA să figureze creșteri de chiar peste 1.000% la unele categorii de vârstă.

ProSport: Domnule Dumitru, de la ProSport vă deranjez. Lucrez la un material și am nevoie de unele date. Care este situația, în Vrancea, la jucătorii de fotbal legitimați în ultimii doi-trei ani? A crescut numărul lor, a scăzut?
Dan Dumitru, președinte AJF Vrancea: Ce să crească? Crește în hârtiile ălora, în capul lor! Unde să crească? Normal, dacă te pune să faci înscrieri la fete… Acum doi ani am fost pe locul 3 în țară, am înscris 700 de fete în programul ăla, că așa se finanța. Ați înțeles?

Da.
Deci, ei fac niște… Nu știu ce fac ei, dar realitatea e cu totul alta!

Care este realitatea?
Păi, de exemplu, eu am înscris 700 de fete într-un program, „Fotbal și feminitate”. Într-un an. Că am înscris și în al doilea an. Nu mai știu câte. Dar, de acolo… Și a fost fără niciun fel de… N-a ieșit nimic. Nici n-a avut continuitate… Într-un an m-au înscris cu 700 de fete, în al doilea an nu m-au înscris, în al treilea an iar au apelat la mine… Și echipe nu s-au făcut. Că echipe de fete n-am. Într-adevăr, vreo trei fete au ajuns pe la Olimpia Cluj… Una din programul ăla e în lotul național… Dar, ca și număr de practicanți… Eu știu ce fac ei. Se laudă cu numărul de fete. Dar fetele…

6.606%
este creșterea raportată de FRF, din 2015 până în 2017, la numărul de fete sub 14 ani care joacă fotbal în România.

2.833%
este creșterea raportată de FRF, din 2015 până în 2017, la numărul de fete sub 18 ani care joacă fotbal în România.

„În județ avem 3.899 de jucători, din care activi 1.586″

Am plecat de la broșura tipărită de FRF, de la datele publicate acolo. Dar dumneavoastră câți jucători activi aveți în județ?
Am 3.899.

Azi, în 2017.
Da. Și vă spun eu că, de când am inițiat sistemul ăsta, în 2010, am crescut cu 1.000 de jucători. Dar nu am controlul la cei care s-au lăsat.

Asta e altceva… Păi, e important câți s-au lăsat, pe lângă cei care s-au legitimat, ca să fie o cifră reală…
Păi, știu că e important. Vă spun acum și jucătorii activi…

Asta mă interesează, jucătorii activi.
Păi, activi, da! Aici fac ei… Activi am 1.586. În momentul ăsta. Și probabil că se mai ridică. Până la sfârșitul anului, se mai ridică, poate, cu 3-400.

Obiectivele strategice ale FRF: 1. calificarea naționalei la turneele finale – bifat, 2. creșterea substanțială a numărului de practicanți ai fotbalului – bifat, 3. dezvoltarea fotbalului feminin – bifat, 4. „construirea unei culturi organizaționale care să devină suport pentru performanța sportivă” – bifat, 5. „creșterea atractivității și vizibilității jocului de fotbal” – bifat.

„Se înscriu unii, juniori, legitimez copii de 7-8 ani, da, dar în același an termină ăia de 19 ani. Și pleacă! Sau pleacă de la 16 ani, nici nu mai termină. Adică stăm pe loc, nu avansăm”

Față de 2016 și 2015, a crescut semnificativ numărul de jucători?
(iritat) Nu există așa ceva! De unde să crească? Se legitimează unii… Cel puțin la mine, la Vrancea, e o situație mai…

Nu e o situație specială, să știți. Și colegii dumneavoastră mi-au povestit exact aceleași lucruri. În toată țara e nenorocire.
Nu, nu, nu! E fenomenul emigrației din Vrancea. Nu e peste tot ca la mine.

Și colegii dumneavoastră povestesc aceleași lucruri. Ți se face părul măciucă…
Da, vă cred! Așa e și la mine. Dar vă spun pe statistici sociale: noi, în Vrancea, suntem numărul 1 în țară la emigrare. Vă spun eu! Social vorbind, nu fotbal. Noi ne batem de muscă pe aici! Nu mai găsim oameni la muncă. Nu mai găsim… Ați înțeles? E belea! Dar sunt convins că și prin Ardeal, pe-acolo, e… Deci, la mine, ce fac? Se înscriu unii, juniori, legitimez copii de 7-8 ani, da, dar în același an termină ăia de 19 ani.

Și pleacă.
Și pleacă! Sau pleacă de la 16 ani, nici nu mai termină. Adică stăm pe loc, nu avansăm. Alea sunt… Ale federației…

Da, e broșura aceea tipărită de FRF, unde șefii de la Casa Fotbalului scriu că, din 2015 până în 2017, a crescut numărul de jucători cu peste 250%.
Păi, da, vă spun eu ce fac, unde e șmecheria. Eu stau ceva mai bine cu statisticile și îmi dau seama ce fac.

Au făcut-o din pix…
Da, din pix. Există un site, fotbalfeminin.ro, acolo este un sistem, pe fotbal feminin, unde cred că sunt adunate zeci de mii de fete. În fiecare an au înscris acolo fetele prin programul „Fotbal și feminitate”. Pe noi ne-a finanțat, ne dădea un punctaj, în funcție de câte fete aveam.

„Am făcut o competiție, cum mi-au spus ei. Dar, după aceea, fetele au plecat, s-au dus în legea lor, n-aveau nicio treabă cu fotbalul”

Mi-au povestit și colegii dumneavoastră același lucru.
Da, și normal că eu am adus toate școlile. Deci, eu chiar am făcut pe bune. Am făcut o competiție, cum mi-au spus ei. Dar, după aceea, fetele au plecat, s-au dus în legea lor, n-aveau nicio treabă cu fotbalul. Am extras de acolo ce am avut… Asta e una. De acolo au băgat foarte, foarte mulți în sistem. Iar restul, vă spun eu ce au făcut: practic, au dublat, pentru că au băgat în statistici fotbalul școlar!

Aha, am înțeles…
Asta e toată treaba! Deci, un copil de 10 ani, că e cel mai elocvent exemplu, este legitimat la un club, să zicem CSM Focșani. Dar copilul învață la Școala nr. 6 din Focșani. Participă la ONSS, adică Olimpiada Națională a Sportului Școlar. Care a fost dintotdeauna, de la Daciadă încoace, și i-au schimbat doar denumirea. Bun… Acel copil e contorizat o dată la CSM Focșani, încă o dată la ONSS și încă o dată la Cupa Timbark! Ați înțeles? De trei ori e numărat același copil: la club, la ONSS și la Timbark! Deci ei adună legitimații cu participanții la ONSS și cu cei de la Timbark. Și, dacă stau bine să mă gândesc, au mai făcut câte o competiție din asta… Gillette, performanța are viitor. Ei îi adună și pe ăia de acolo, deși sunt aceiași copii care se duc, ați înțeles? Cam asta e! Sau, oricum, sunt 80% aceiași copii și poate 20% unii noi. Cam asta e tehnologia… (n.r. – exact același tip de explicație am primit ulterior și de la antrenori și conducători de cluburi din București și Cluj specializați pe creșterea juniorilor. Cei întrebați ne-au răspuns că „nici vorbă, în linii mari sunt aceleași echipe, cu aceiași antrenori și aproximativ aceiași copii din anii trecuți. Numărul n-a crescut deloc”).

Domnule Dumitru, ce pot să public din discuția cu dumneavoastră?
Eu nu prea am treabă cu nimic. Cam tot!

Publicat: 13 10. 2017, 08:00

Actualizat: 13 10. 2017, 09:02

Articole recomandate