bRus Willis, Contra și Americanu’. Andru Nenciu, după România – Norvegia 1-1
Punem capul în pământ, încasăm cu demnitate și reclădim. De la copii și juniori, de la copiii românilor plecați pe afară, de la U19, U15, U13. Pentru a nu mai prelungi suspansul în preliminarii. Măcar de-acum încolo!
Am obținut maximum de la o partidă în care nordicii au arătat cum poate fi o echipă condusă de un puști căruia Dumnezeu i-a vărsat în cap talent cu polonicul. Odegaard. Are 20 de primăveri și un repertoriu tehnic care i-ar face să clipească până și pe Messi, Robben și Tadic. Cine sunt fotbaliștii români în vârstă de 20 de ani care întrunesc calități de lider? Găsiți vreunul? Mă rog, de 21 de ani? Sau de 22 de ani? Nu! Stanciu e trecut de vârsta asta. Mai există în Europa o națională cu un lider în vârstă de 20 de ani? Atât despre Norvegia.
Contra a gândit bine partida. Și-a odihnit zâmbetul în debut pe chipurile mogâldețelor din tribune, l-a cocoșat pe Pușcaș cu înjurături după ratarea de la 11 metri și a slăbit câteva kilograme până când omul cu fluierul a încheiat partida. Strategia eficientă i-a aparținut. I-a lăsat pe urmașii lui Bohinen, Fjortoft și Kjetil Rekdal să ne domine total și a mizat pe cartea contraatacului. I-a uzat pe norvegieni, iar acțiunile în mare viteză au fost și estetice, au avut și substanță. Și nu! Contra n-a mai greșit. A interzis „plouatele” în careu și a ordonat să se joace la firul ierbii, cu devieri fine.
Așa cum a pus în practică mai ales omul care doarme cu atlasul geografic sub pernă. Nu mai contează că joacă într-un fotbal care e trecut la index de specialiști. Mitriță poate evolua și la Nuova Mamma Mia Becicheru Mic! I-a făcut pe cei 30.000 de copii să-i scandeze numele și nu au fost obligați de un dirijor din înaltul tribunei. Așa le-a dictat globul ocular. Matur în joc, disciplinat și dezinvolt, Americanu’ a dat drumul la inovații la locul potrivit, la timpul potrivit. În jurul lui se poate reclădi naționala României. Are tupeul lui Mutu. Și calități. Multe calități.
În jurul lui Mitriță, dar și în jurul lui Rus trebuie reconstruită naționala. Fostul jucător de la Sepsi e exemplul clar că nu trebuie să ai meciuri în picioare la echipa de club pentru a sta în poziție verticală în fața gloanțelor adversarilor. Gloanțele norvegienilor au fost oarbe astă-seară până-n prelungiri. Nu i-au ciuruit pălăria lui bRus Willis din Satu Mare. N-au făcut-o în prima repriză, când stoperul a intervenit salvator de două ori. Iar în actul secund, la 0-0, Rus a salvat naționala dintr-o fază critică.
România a fost o altă echipă, din nou, după pauză, iar finala grupei pentru calificarea la Euro ne scoate în cale reprezentativa care ne-a ucis visul american. Americanu’, bRus Willis, dar mai ales Contra, care și-a spălat astă-seară toate păcatele, sunt oamenii care ne pot ține naționala tricoloră în teren și la vară, la turneul final.