Burleanu vrea să schimbe sistemul competițional, dar LPF nu agreează majorarea numărului de echipe din Liga 1: „Putem discuta pe 14 cu o creștere a mizei pe play-out. 16 sunt prea multe”. Șeful FRF vrea play-out cu 10 echipe, dar nu tur-retur | CULISE
Răzvan Burleanu, președintele FRF, a încercat să treacă schimbarea sistemului competițional din Liga 1 și Liga 2 prin Comitetul Executiv de luni, dar tentativa a fost blocată de reprezentanții LPF și o hotărâre definitivă s-a amânat pentru 2 august. „Există două variante, cea actuală, cu 14 echipe, urmând ca să se dispute un baraj între campioana play-out-ului și ultima echipă din play-off clasată pe loc de Europa League. Învingătoarea ar s-ar califica în cupele europene. Cealaltă variantă este ca numărul de echipe din Liga 1 să crească la 16, cu un play-off de 6 echipe, ca și până acum, și un play-out de 10 echipe, dar care să se joace într-o singură manșă, și nu tur-retur. La fel ca și la prima variantă, ultimul loc de Europa League i-ar reveni câștigătoarei din barajul dintre campioana play-out-ului și ultima echipă din play-off clasată pe loc de cupe europene”, a explicat Răzvan Burleanu, președintele FRF, într-o conferință de presă.
Vorbitorul a lansat mai multe înțepături către conducătorii LPF, despre care a spus că speră să fie interesați de binele fotbalului și de întărirea competiției. „Invit reprezentanții LPF să vină, să găsim cea mai bună formulă. Plecăm de la premisa că reprezentanții LPF sunt de bună credință, că vor să întărim competiția. (…) Așteptăm răspunsul până la ședința Comitetului Executiv din 2 august. Sistemul poate fi aplicat, cel mai devreme, în 2019-2020 sau 2020-2021. Au revenit în Liga 2 și Liga 3 echipe importante, cu suporteri, care provin din orașe mari și care au infrastructură”, a explicat Burleanu. Una din promisiunile electorale ale acestuia a fost tocmai aceasta, că va băga mai multe echipe din Liga 2 în Liga 1.
LPF privește cu interes ideea barajului dintre câștigătoarea play-out-ului și ultima echipă din play-off clasată pe loc de cupe europene, dar atât. „Putem discuta despre o Liga 1 cu 14 echipe și creșterea mizei pe play-out. Barajul acesta este o soluție”, s-a mărginit să comenteze Justin Ștefan, secretarul general al Ligii, pentru ProSport.
Reținerile conducătorilor din Liga 1 sunt generate de mai multe motive.
1. Creșterea competiției la 16 echipe înseamnă fie că le vor reveni bani mai puțini din drepturile TV cluburilor, fie că posturile de televiziune vor oferi o sumă mai mare. E clar că, în acest moment, cluburile nu ar accepta să li se diminueze suma alocată din drepturile TV.
2. Nici măcar varianta actuală, cu 14 echipe, nu oferă o competiție strânsă în Liga 1, fiecare sezon încheindu-se cu cel puțin o competitoare retrogradată cu mult timp înainte de finalul întrecerii. Creșterea la 16 echipe a Ligii 1 ar însemna un balast și mai mare, pentru că nivelul valoric al Ligii 2 nu este unul bun (barajul dintre locul 12 al Ligii 1 și locul 3 din Liga 2, câștigat an de an de reprezentanta primului eșalon, confirmă acest lucru).
3. Ca de obicei, Burleanu a evitat să le comunice și celor de la LPF planurile sale. Aceștia au aflat în ședința Comitetului Executiv propunerile, motiv pentru care s-au arătat reticenți să le discute fără a le studia în prealabil. Președintele FRF nu a ezitat, cu toate acestea, să sugereze apoi, în conferința de presă, că „partenerii” de la LPF n-ar fi chiar atât de dornici să îmbunătățească fotbalul din România.
Un detaliu foarte important trebuie adăugat la descrierea acestui joc de șah între FRF și LPF. Actualul contract pentru drepturile TV ale Ligii 1 expiră în 2019. Burleanu intenționează să facă toate eforturile pentru a scoate LPF din circuit, iar următorul contract să fie intermediat de FRF. Miza: cel puțin 27 de milioane de euro net pe an. Scopul final: dijmuirea acestei sume, FRF urmând să „tragă” o parte din banii Ligii 1 sub pretextul „principiului solidarității”. Atacul a început încă de la Adunarea Generală a FRF din 2017, dar nu a reușit deocamdată pentru că Burleanu a încercat să intervină într-un contract între terți, semnat între persoane juridice private. El nu a renunțat însă la idee, mai ales că, în campania electorală, le-a promis cluburilor mici că le va da din banii Ligii 1.