Într-un fotbal românesc răsucit zilele acestea în jurul regulii U21 din Superliga, ProSport îți oferă într-un amplu demers editorial răspunsul la o întrebare aparent încuietoare: care e cel mai tare club din România la juniori și tineret, cea mai performantă pepinieră din fotbalul românesc all-time? Firește, analiza tuturor parcursurilor sportive pentru toate produsele cluburilor românești din toate timpurile, ca să vedem eficiența pepinierelor, e o inițiativă imposibilă. Dar criteriul performanței, al titlurilor naționale câștigate la juniori și tineret, oferă o concluzie edificatoare: cine e campioana all-time la juniori și tineret în fotbalul românesc?
Într-un material complex, structurat în două episoade, vom parcurge împreună evoluția campionatelor naționale de juniori și tineret de la începuturi până în prezent, descoperind în final cea mai titrată pepinieră din fotbalul autohton.
Au fost identificate și clasificate, în acest demers realizat în premieră, toate campioanele naționale ale competițiilor de tineret, juniori I sau II, indiferent de denumirea acestor competiții de-a lungul vremii (Campionat Național Juniori Republicani, Juniori I, Divizia Națională de Juniori, Campionat Național de Tineret-Rezerve, Tineret-Speranțe sau Liga de Tineret din prezent). Unul din instrumentele de lucru deosebit de importante pentru documentare l-a constituit lucrarea jurnaliștilor Alin Buzărin și Cristian Costache: “100 – Poveștile nemuritoare ale fotbalului românesc”.
Cine crezi că e cea mai bună? Steaua, Dinamo, Rapid, Craiova?
Sezonul 1937/1938 a fost primul în care am avut campioană națională de juniori I. Laureata care deschide istoria este UD Reșița, devenită CSM peste ani și promovată în această vară în Liga 2 (foto jos).
În 1955 debutează în România și Campionatul de Tineret, abandonat însă după doar o ediție, apoi reluat pentru un sezon singular (1961/1962) și devenit constant din 1968 (printr-o competiție tip cupă, pregătitoare) până la Revoluția din 1989, după cum vom vedea.
Până în 1970, avem primele titluri naționale ale Rapidului (Locomotiva București), Petrolului Ploiești (Petrolul București la acea vreme), Steaua (CCA București) și Universitatea Cluj (Știința).
O apariție surprinzătoare pentru acei ani: CFR Cluj, cu titlu adjudecat în deschiderea Cupei României 1964, în fața a zeci de mii de spectatori! A fost 1-0 cu Știința Galați iar în echipa pregătită de Ștefan Nagy se regăseau Mircea Salomir, viitorul arbitru!, Hășmășan, Gocan, Lupas, Marczis sau Constantin Lungu. CFR se numea atunci CSM, după fuziunea cu Rapid Cluj.
Iată, cu denumirea acelor timpuri, cluburile campioane, cu mențiunea că în edițiile unde apar două campioane, prima este la categoria tineret, iar a doua, la categoria inferioară de vârstă (juniori I sau II când tineretul a fost rebotezat):
Ce emulație trezeau finalele de juniori disputate tradițional în deschiderea finalei Cupei României? Spre exemplu, în 1971, au fost 30.000 de spectatori pe bucureșteanul “23 August” ca să urmărească ultimul act dintre Școala Sportivă Sibiu și Petrolul Ploiești, 4-3 la penalty-uri! Asistența avea să crească la 50.000 de fani pentru Steaua – Dinamo, finala Cupei desfășurată în continuare!
În 1972, U Cluj a câștigat la ambele categorii de vârstă, pepiniera ardeleană sub comanda legendarului Andrei Sepci fiind una de top în epocă. În urma lui “U” au terminat la tineret Dinamo, cu Dobrău, Custov, Cavai sau Vrânceanu, dar și Craiova lui Negrilă și Bondrea! La juniori, în echipa dinamovistă care a pierdut finala a jucat și Mihai Stoichiță! Peste doi ani, actualul director tehnic FRF avea să câștige Cupa României cu Jiul Petroșani (foto jos din Cronica Văii Jiului).
Primul titlu la tineret din istoria Universității Craiova a venit în 1969, iar printre fotbaliștii acelei formații se află și două nume la care poate puțini s-ar gândi: Ion Crăciunescu și Dumitru Dragomir! Fostul președinte LPF rememorează în exclusivitate pentru ProSport această experiență: „Domnule, am fost campioni naționali, și chiar pot spune că am avut un aport important. Am fost titular! Am jucat 25 de meciuri în acel sezon! Ce jucători erau, ceva de incredibil! Îi aveam coechipieri, în echipa noastră pregătită de Constantin Oțet, pe Donose, Deselnicu, Martinovici, Dașcu… L-am avut adversar pe Iordănescu de la Steaua… Un nivel calitativ de excepție! Echipele de tineret aveau un rol major în fotbalul românesc, iar Craiova acelor ani chiar era o forță”.
Dragomir, cu 25 de meciuri bifate în 1968/1969 pentru tineretul campion al Craiovei, față de doar 5 apariții ale viitorului mare arbitru Ion Crăciunescu, e de părere că o soluție pentru prezent și viitor o poate reprezenta, în substituirea Campionatului de Tineret, existența cât mai multor formații secunde pentru cluburile din Superliga:
Echipa a doua, pentru cluburile din primul eșalon, este extrem de importantă! Cluburile mari, puternice, au neapărat nevoie de echipa a doua iar jucătorii lor tineri au nevoie ca de aer să joace, mai ales dacă sunt valoroși! Ce faci dacă ai câțiva fotbaliști sub 18 ani talentați? De ce să nu-i arunci în joc la nivel de seniori, să îi promovezi cum trebuie? Poate că o soluție ar fi obligativitatea pentru cluburile din Superligă să aibă toate echipa a doua!”
A fost o pleiadă de viitori jucători de calibru care s-a format în competițiile de tineret și juniori ale anilor ‘70 și ‘80. Spre exemplu, Marcel Răducanu și Costică Ștefănescu erau coechipieri la tineretul Stelei în 1972/73. Sezon în care Dinamo a fost campioană la juniori cu Ion Marin și Ionel Augustin în primul 11, după ce a eliminat în semifinale pe Metalul București, unde apăra… Dumitru Moraru! Peste doi ani, ajunși la tineretul “câinilor”, Marin, Augustin (foto jos) dar și Ion Moldovan deveneau campioni naționali și la această categorie.
Craiova lui Boldici, Cârțu și Pițurcă se încorona la tineret în 1974 (avea să o facă și în 1979, cu Bumbescu și Adrian Popescu în echipă), în vreme ce Rapidul lui Nae Manea și Marian Ioniță încheia pe locul 3. Același an aducea titlul la juniori al studenților clujeni, cu Vaczi II și Câmpeanu II pe teren.
Din 1976 avem Divizia Națională de Juniori în loc de Tineret, cu 8 fotbaliști Under 18 și maximum doi seniori pe teren. Triumfă Bacăul lui Solomon, Agachi, Antohi și Mândrilă, în fața Farului cu Gache și Fane Petcu. O treaptă mai jos ca vârstă câștigă revelația Chimica Târnăveni, prin golul lui Laurențiu Bozeșan, viitor internațional.
În ultimul act al finalelor de juniori sau în echipele fruntașe de la tineret mai apar, până la Revoluție, fotbaliști precum V. Turcu, Eduard (Argeș), Gabor, Rednic (Corvinul), R. Lucescu, Stănici (Sportul Studențesc), Prunea (foto jos), Lupescu, Răducioiu (Dinamo), Șt. Preda, Panait, Răchită (Petrolul), Andrași, I. Pârvu (Brașov), Fulga, Iftodi (Victoria).
Iată și o parte din antrenorii excepționali care pregăteau formațiile de tineret în anii 1970 și mai apoi: Zavoda (Steaua), Bukossi (Farul), Ianovschi (Argeș), Al. Dan (UTA), Bazil Marian (Rapid), M. Rădulescu (Sportul), Timar (Dinamo), Oțet, S. Stănescu (Craiova), E. Iordache (Progresul), Petru Emil (U Cluj)….
Înainte de a încheia episodul I să nu uităm, prinși de poveste și gloria acelor fotbaliști, tocmai de întrebarea fundamentală: care e cel mai tare club din România la juniori și tineret din toate timpurile?
Ei bine, pentru că ne oprim azi la anul 1989, să păstrăm suspansul topului all-time pentru episodul II. Iată cum arată, din 1938 până în 1989, topul titlurilor naționale:
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER