Cât „mănâncă” fotbalul românesc cu 250.000 de euro, valoarea catering-ului la România – Ungaria: salariile pe 3 luni în Liga I sau instruirea a 53 de antrenori

La începutul săptămânii, într-o conferință ținută la „Casa Fotbalului”, Răzvan Burleanu a făcut o comparație legată de modul în care au fost folosite resursele financiare ale FRF în trecut și cum sunt acestea utilizate acum. Exercițiul se voia a fi, evident, o bilă albă pentru actualul președinte al Federației. Conform șefului de la „Casa Fotbalului”, la meciul România – Ungaria, jucat în septembrie 2013, la București, cheltuielile pentru catering la zona VIP s-au ridicat la 250.000 de euro, în timp ce la finala de Cupă Steaua – Astra, primul eveniment major organizat de actuala conducere, FRF a plătit doar 70.000 de euro.

Federația Română de Fotbal a fost căpușată la cel mai înalt nivel, iar acest lucru ridică mari semne de întrebare legate de modul în care a fost condus întreg fotbalul din țară
Răzvan Burleanu, președinte FRF

Un calcul simplu arată că fiecare dintre cei 4.000 de spectatori cu bilete la zona VIP a beneficiat la România – Ungaria de mâncare și băutură în valoare de 62,5 euro, echivalentul a 278 de lei la cursul valutar euro/leu din acea perioadă. Biletele pentru acea zonă a stadionului au avut prețuri de 400, 600, respectiv 800 de lei. Comparativ, la Steaua – Astra, un spectator de la VIP a avut parte de servicii în valoare de 17,5 euro, adică aproximativ 77 de lei, conform cursului la zi al BNR.

Toate cheltuielile unui club de Liga I pe 3 luni

Cu diferențe uriașe între cele două evenimente, ProSport a încercat să afle ce înseamnă 250.000 de euro în fotbalul românesc și cât ar „mânca” un club din țară de acești bani. Pentru Liga I, o competiție care problemele financiare sunt tot mai des întâlnite, suma plătită pentru a asigura catering-ul la România – Ungaria depășește cu 28% salariul anual al lui Cristi Tănase la Steaua sau „cheltuielile cu salariile jucătorilor, antrenorilor de la prima echipa, de la Centrul de Juniori și ale celorlalți oameni din club pe trei luni”, așa cum mărturisește Aurelian Babuțan, managerul de la Săgeata Năvodari. Oficialul constănțenilor oferă și o paralelă interesantă: „Alimentația pentru 30 de sportivi ne-a costat lunar în jur de 6.000-7.000 de euro”. 

Tot raportat la cheltuielile unui club din Liga I, cei 250.000 de euro plătiți pentru serviciul de catering la România – Ungaria ajung pentru a închiria Național Arena pentru șapte partide. Steaua, formația care a evoluat cel mai des pe acest stadion, plătește 35.000 de euro pentru fiecare partidă jucată în vecinătatea Federației. De altfel, o partidă între Dinamo și Steaua jucată cu casa închisă pe arena de 55.000 de locuri din București aduce formației organizatoare un profit de aproximativ 300.000 de euro, cu 50.000 de euro mai mult decât a plătit FRF pe catering în septembrie anul trecut. 

Cu acei 250.000 de euro investiți în mâncare și băutură pentru VIP-uri, o formație din Liga I și-ar fi plătit două cantonamente de o lună în Antalya, cu circa 40 de persoane în delegație, și ar mai fi rămas cu 50.000 de euro. 

La nivelul ligilor inferioare, 250.000 de euro ar putea reprezenta totalul salariilor pe un an și cinci luni la Olimpia Satu Mare, echipa care, conform oficialilor ei, „are cel mai mic buget din Liga a II-a și o medie lunară a salariilor de 2.100 de ron” sau, dacă în discuție intră și înstărita CSU Craiova, 16,6% din bugetul anual pe care oltenii l-au anunțat oficial la începutul sezonului competițional. 

Ce altceva poți face în fotbal cu 250.000 de euro

• 53 de antrenori își pot obține licențele A, B și PRO în cadrul Școlii Federale de Antrenori
• 227 de baremuri ale „centralilor” din Liga I pot fi plătite cu 250.000 de euro
• 166 de asigurări anuale pot fi achitate pentru fotbaliștii profesioniști din România 
• 1.785 de mingi marca Adidas, modelul Brazuca – balonul oficial de la CM 2014, pot fi cumpărate cu 250.000 de euro