Comparație între promisiuni. Ce voia să facă Popescu în 2005 și ce vrea să realizeze acum, dacă ajunge președintele FRF
Dintre candidații înscriși în lupta pentru postul de președinte al FRF, Gică Popescu este singurul aflat la a doua încercare de a ajunge în vârful fotbalului românesc. Tocmai din acest motiv, o comparație între programele prezentate de fostul internațional în 2005, atunci când a candidat pentru prima oară, și în 2014 scoate la suprafață amănunte interesante despre starea fotbalului românesc și despre modul în care optica lui Popescu s-a schimbat pe parcursul acestor nouă ani. Multe dintre ideile de bază din primul program pot fi regăsite și în prezent, dar, totodată, surprinde și dispariția din actualul program a unor idei pe care, în 2005, fostul internațional le considera esențiale.
De la Centre zonale la Centre regionale
În noiembrie 2005, atunci când își prezenta programul de campanie, Popescu vorbea despre necesitatea înființării unui Centru Național pentru juniori: „Va fi dotat cu un laborator unde toți jucătorii de la loturile naționale vor fi testați și monitorizați pentru a avea o situație exactă a parametrilor fizici, tehnici și psihici. Centrul va fi construit după cele mai înalte standarde de calitate, dotat cu aparatură de ultimă generație și cu personal calificat, care să permită copiilor continuarea și aprofundarea studiilor”. Acestui prim centru pentru juniori care, probabil, urma să fie construit în București aveau să i se alăture alte patru centre zonale, conform planurilor lui Popescu. „Vor fi organizate selecții naționale și, în urma acestor selecții, jucătorii aleși vor fi îndrumați către Centrele zonale, urmând ca aici să fie monitorizați și pregătiți de o echipă specializată. Cei mai buni dintre ei vor fi direcționați către Centrul național”, expunea „Baciul” sistemul de lucru.
În programul din 2014, fostul internațional își dorește nu patru, ci opt centre pentru copii și juniori. Acestea și-au schimbat denumirea din Centre zonale în Centre regionale și vor avea o selecționată proprie care va fi înscrisă în campionatul de juniori.
Corupția a dispărut în nouă ani
Un alt punct interesant din programul lui Popescu din 2005 era legat de implementarea unui program anti-corupție în fotbalul românesc. În capitolul pe care fostul internațional în denumea „Câștigarea credibilității fotbalului” erau trecute următoarele măsuri
- Crearea unui program anti-corupție
- Crearea unei echipe de control care să supervizeze corecta desfășurare a meciurilor
- Realizarea unui regulament care să susțină programul anti-corupție printr-o serie de măsuri care să îi penalizeze drastic pe cei care nu îl respectă
Deși ultimii nouă ani nu au adus noutăți în ceea ce privește combaterea corupției din fotbal – excepție face așa-zisa Comisie de Integritate impusă de UEFA – Popescu ignoră în programul din 2014 subiectul pe care îl considera important în 2005!
0 sancțiuni a dictat Comisia de Integritate împotriva jucătorilor, antrenorilor sau oficialilor implicați în aranjarea meciurilor de fotbal. În tot acest timp, UEFA și presa din România a semnalat nenumărate partide suspecte
Schimbarea din ligile inferioare
În urmă cu nouă ani, echipele din România nu făcuseră cunoștință cu criza economică și, în consecință, Popescu își dorea extinderea sistemului de licențiere la nivelul formațiilor din eșaloanele inferioare. Mai mult, fostul internațional le cerea echipelor din diviziile B și C să aloce 10% din buget către centrele de copii și juniori. Acum, precuparea lui Popescu este legată de modul în care cluburile din diviziile inferioare vor reuși să supraviețuiască. Pentru Liga a III-a, de exemplu, „Baciul” propune în programul său o metodă de stimulare financiară pentru numărul de juniori pe care formațiile din această divizie îi vor trimite în teren. În funcție de numărul de meciuri și de realizările acestor juniori, cluburile vor fi recompensate financiar!
Asigurări în 2005, asigurări și în 2014
Unul dintre cele mai dezbătute subiecte din ultima perioadă este cel legat de reintroducerea asigurărilor pentru fotbaliștii din România. Ideea este prezentă în programele tuturor candidaților la președinția FRF și, deloc surprinzător, putea fi regăsită și în programul din 2005 al lui Gică Popescu. Concluzia este una simplă: în ultimii nouă ani, Federația nu a reușit să implementeze un sistem coerent de asigurare, iar fotbaliștii care suferă accidentări grave depind în totalitate de conducătorii de club. Acest lucru a condus însă la situații dramatice, unele dintre ele fiind prezentate recent de ProSport într-un material amplu dedicat acestui subiect.
Popescu, în 2005: „Folosirea imaginilor pe PC și telefonie mobilă”
PR-ul și marketing-ul sunt două dintre domeniile de care federalii s-au ocupat cel mai puțin în ultimii ani. Federația are o reală problemă de imagine și, în consecință, o problemă în a-și vinde brandul, motiv pentru care mai mulți sponsori importanți au refuzat să se mai asocieze cu FRF.
Lucrurile stăteau ceva mai bine în 2005, atunci când Popescu vorbea despre „renegocierea drepturilor de reclamă la stadion sau atragerea unor venituri suplimentare din exploatarea sponsorilor locali”. Tot atunci, fostul internațional dovedea că are simțul anticipației prin propunerea de a exploata dreptul de imagine pe platforme deloc populare în acea perioadă: „Negocierea unor drepturi care nu au fost exploatate până acum. Folosirea imaginilor pe suport SMS, MMS, 3G (PC și telefonie mobilă). Atragerea unor sponsori importanți din IT și telefonie mobilă”.
Un alt obiectiv stabilit de Popescu în campania din 2005 implica o candidatură a României pentru organizarea Campionatului European din 2016. Turneul final de peste doi ani se va desfășura, până la urmă, în Franța, dar România are totuși șanse să găzduiască meciurile unui European. Este vorba despre Euro 2020, ce urmează să se dispute în 13 orașe din 13 țări diferite, la care românii candidează cu propunerea Național Arena, din București.
În programul lui Popescu din 2005 era prezentată și ideea construirii unui nou stadion în București, ” o arenă modernă, de 50.000 de locuri”. Chiar și fără fostul internațional la conducerea Federației, ideea stadionului a fost dusă la bun sfârșit. Lucrările la Național Arena au început în 2008 și au fost încheiate trei ani mai târziu, atunci când a avut loc și meciul de deschidere: România – Franța (0-0).
ALTE PROMISIUNI FĂ‚CUTE DE POPESCU ÎN 2005
- Încurajarea și, mai târziu, obligarea cluburilor din primele două divizii să aibă în componență și o echipă de fotbal feminin
- Crearea unui departament dedicat fotbalului feminin în cadrul Școlii de Antrenori
- Înființarea unei rețele de tip „intranet” prin intermediul căreia vor avea acces la o bază de date (cursuri pentru antrenori și manageri, programe de antrenamente și regulamente) toți antrenorii și conducătorii din diviziile B și C, precum și alți membri afiliați
- Echipa națională va juca în fiecare oraș în care sunt întrunite condițiile UEFA pentru a fi mai aproape de suporteri
- Atragerea suportului guvernamental în dezvoltarea fenomenului fotbalistic