Controversă în urma alegerilor FRF: Burleanu, președinte pentru doar două săptămâni? Dacă apare o contestație până diseară, alegerile s-ar putea repeta
Pe 5 martie 2014, Răzvan Burleanu a devenit noul președinte al Federației Române de Fotbal în urma alegerilor din cadrul Adunării Generale. În vârstă de 29 de ani, Burleanu îi succede lui Mircea Sandu, dar modul în care băcăuanul s-a instalat în fruntea FRF este unul controversat.
Din cele 175 de voturi exprimate pe 5 martie, în jur de 30 au venit de la Cluburile Sportive Școlare din diverse județe ale țării. Numai că acestea, care sunt de drept public, nu aveau drept de vot, conform Statutului FRF.
Conform capitolului 2, articolul 12, aliniatul patru, din Statute și Regulamente ale Federației Române de Fotbal, cluburile sportive de drept public afiliate în prezent la FRF au obligația ca până la data de 01.07.2012 să se organizeze în cluburi sportive de drept privat, în caz contrar urmând a fi excluse.
Acest lucru nu s-a întâmplat, iar cluburile sportive de drept public au votat fără niciun fel de probleme în cadrul Adunării Generale a FRF din 5 martie.
În acest caz, alegerile pentru șefia FRF ar putea fi anulate și, astfel, ar trebui să fie organizată o nouă Adunare Generală, dacă orice membru afiliat face contestație în termen de 15 zile de la data la care a fost desemnat noul președinte. Cum alegerile au avut loc pe 5 martie, termenul de depunere al eventualelor contestații ar fi joi, 20 martie, ora 24:00!
Kassai le-ar fi promis cluburilor că nu vor fi excluse
Cluburile sportive de drept public care nu s-au organizat în cluburi de drept privat trebuiau să fie excluse de către fostul secretar general al FRF, Adalbert Kassai. Prezent la reunirea cu cluburile mici de la Brașov, Kassai le-ar fi promis cluburilor în cauză că nu vor fi excluse. Totuși, surse ProSport susțin că fostul secretar al FRF ar fi vrut să scoată acest as din mânecă doar în cazul în care Gică Popescu ar fi candidat și ar fi pierdut alegerile de pe 5 martie. Un moment straniu s-a petrecut chiar în ziua alegerilor pentru șefia FRF. Atunci, reprezentanții cluburilor sportive de drept public se așteptau să fie dezafiliați, mărturiile acestora fiind publicate de reporterii ProSport prezenți la „Casa Fotbalului”. Ionuț Mădălin Olteanu, omul pe care Asociația Sportivă Școlară „Liceul tehnologic Victor Frunză” l-a împuternicit pentru alegeri, declara înainte de intrarea în sediul Federației: „Am fost anunțați că nu vom putea participa la aceste alegeri. Nu înțeleg motivul pentru că, în ianuarie, când au fost alegerile pentru desemnarea a trei dintre membrii Comitetului Executiv, la Brașov, am participat bine mersi. De ce atunci am putut să votăm și acum nu?”.
Situația era comentată și de Adrian Mititelu, cel care spunea că „dezafilierea cluburilor de interes public este o obligativitate impusă de FIFA încă de acum aproape doi ani, însă abia astăzi vor să o pună în practică pentru că i-am pârât noi la FIFA. Din ce știu eu, sunt doar vreo 15-20 de astfel de cluburi. Sunt cele de pe lângă liceele de fotbal, care, potrivit reglementărilor FIFA, nu au dreptul de a fi cluburi profesioniste și, automat, nu pot vota”.
Contactat de ProSport, Ionuț Olteanu susține că nu a votat la alegeri: „Am plecat acasă atunci, nu am mai intrat în sală. A mai fost un domn de la Focșani care, deși venise în București, a aflat că nu poate vota și s-a întors și el acasă”. Cazul celor doi nu a reprezentat însă o regulă general valabilă pentru LPS-uri. Alți reprezentanți ai cluburilor de drept public au putut să-și exprime fără probleme votul în cadrul Adunării Generale.
Cum au votat cluburile aflate în insolvență?
O altă problemă care pune în umbră alegerea lui Răzvan Burleanu ca președinte al Federației Române de fotbal este reprezentată de modul în care au votat cluburile aflate în insolvență. Conform legii insolvenție, orice decizie care implică un club aflat în insolvență, inclusiv votul în Adunarea Generală a FRF, trebuie luată exclusiv de către administratorul judiciar. Ori, se pare că unele cluburi aflate în insolvență, precum Rapid, UTA, FC Universitatea Craiova sau Unirea Alba Iulia au votat prin reprezentanții echipelor
.„Nu vreau să comentez prea multe pe marginea acestui subiect. Ceea ce am avut de zis, am zis pe 5 martie. Nu voi depunde contestație”
Vasile Avram, candidat alegeri FRF
CE SPUNE FEDERAȚIA: „TREBUIAU SĂ‚ FIE DEZAFILIATE, DAR VOTUL RĂ‚MÂNE VALABIL”
Federalii admit că există o problemă, dar că aceasta ține de modul în care au fost puse în aplicare prevederile Statutului. „LPS-urile sunt de drept public, prevederea în Statut este din 2012. În mod normal, după ce acel articol a intrat în vigoare trebuia propusă dezafilierea cluburilor de drept public. Ori acest lucru nu s-a întâmplat și, dată fiind situația, acestea beneficiază de toate drepturile pe care le au și ceilalți membri afiliați, printre care și dreptul la vot. Rezultatul alegerilor, precum și orice altă hotărâre votată și de aceste cluburi nu poate fi contestată”, este poziția oficială a Federației, exprimată prin intermediul lui Gabriel Berceanu, șeful Departamentului de Comunicare.
CE SPUN CLUBURILE DE DREPT PUBLIC: „ARTICOLUL DIN ROAF MAI MULT ÎNCURCĂ‚, NOI SUNTEM ÎN CONTINUARE AFILIAȚI”
Marius Cociu, directorul LPS Banatul și cel care a votat la alegeri din partea acestei institușii a explicat cum s-a ajuns în această situație. „Totul a plecat de la FIFA și UEFA. În urmă cu doi ani, FRF a primit o impunere de la FIFA și UEFA, cum că școlile sportive să treacă în privat. După acest lucru, în ROAF a fost trecut acest articol de care scrieți dumneavoastră acum. Nu înțeleg de ce înaintea alegerilor care au avut loc pe 5 martie nu s-a făcut o Adunare Generală prin care să fie șters acest articol. S-a făcut un articol care mai mult ne-a încurcat, pentru că nu uitați ceva foarte important, noi am rămas în continuare cluburi afiliate FRF, jucăm în competițiile organizate de FRF”. Și totuși, de ce nu au trecut cluburile sportive în privat așa cum au cerut FIFA și UEFA? Marius Cociu explică și acest lucru: „Este imposibil ca LPS-urile și CSS-urile să aibă statut juridic. Legea civilă nu permite acest lucru. Este încă un episod din serialul în care legile sportive nu se bat cap în cap cu legile civile. Eu am făcut parte din Comitetul Executiv și am ridicat această problemă, am cerut să trimitem o înștiințare către UEFA și FIFA prin care să anunțăm acest lucru. Mi-a fost transmis că FIFA și UEFA nu ne-au recomandat, ne-au impus. Acum, dacă este așa, sau nu, puteți afla dumneavoastră”.