Gheorghe Copos rămâne cu pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare, după ce Tribunalul București i-a admis, joi, contestația și a dispus să nu fie aplicat un spor de pedeapsă de șase luni, în urma contopirii condamnărilor primite în dosarele „Loteria I” și „transferurile de jucători”.
Tribunalul București a admis contestația lui Gheorghe Copos în cazul deciziei din decembrie 2014 a Judecătoriei Sectorului 5, prin care s-a dispus aplicarea unui spor de pedeapsă de șase luni, în urma contopirii condamnărilor primite de acesta în cele două dosare – patru ani și, respectiv, trei ani și opt luni de închisoare.
Decizia Tribunalului București este definitivă, astfel că Gheorghe Copos va executa patru ani de închisoare.
În 5 decembrie 2014, Judecătoria Sectorului 5 dispusese contopirea pedeapsei de patru ani de închisoare cu executare în dosarul în care Copos a fost găsit vinovat că a făcut evaziune fiscală de peste un milion de euro, cu ocazia vânzării unor spații ale firmei Ana Electronic către Loteria Română, cu cea de trei ani și opt luni primită în dosarul transferurilor de jucători. Instanța a decis ca Gheorghe Copos să execute pedeapsa cea mai grea, de patru ani, la care a adăugat încă șase luni, având în vedere că cele două infracțiuni sunt concurente.
Magistratul de la Judecătoria Sectorului 5 care a dat soluția în dosar a arătat că cele trei fapte de evaziune fiscală comise de Gheorghe Copos, pentru care a fost condamnat, „denotă o predilecție” și „o specializare” în comiterea acestui tip de faptă.
„De asemenea, intervalul de timp mare între data comiterii faptelor, 1999, 2003, 2004 relevă o perseverență infracțională ieșită din comun. Astfel nu se poate vorbi despre simple acte izolate ale petentului, ci de o strategie foarte bine elaborată a acestuia de a frauda bugetul de stat și de a-și însuși sumele respective de bani”, a scris judecătorul în motivare.
Magistratul nota că „trebuie luată în considerare și gravitatea concretă a faptelor comise, prin mecanisme financiare complexe, utilizând diferite strategii de ascundere a activității infracționale și prin falsificarea de documente”.
Judecătorul mai arată în motivare că „neaplicarea vreunui spor de pedeapsă în acest caz nu ar putea constitui decât o încurajare pentru orice persoană de a comite noi infracțiuni, știind că astfel va beneficia de impunitate”, iar referior la cuantumul sporului notează că cel de 12 luni cerut de procurororul DNA este unul „excesiv”.
În 25 august 2014, Tribunalul București l-a condamnat pe George Copos la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I.
În momentul în care a primit această pedeapsă, Copos se afla încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde executa pedeapsa de trei ani și opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători.
În primul dintre dosare, Copos era acuzat că a făcut afaceri „profitabile” cu Loteria Română, în urma cărora a adus un prejudiciu statului de peste un milion de euro. Mai exact, omul de afaceri nu și-a plătit obligațiile fiscale, el ascunzând faptul că deține 38 de spații comerciale, prin așa-zisa vânzare a acestora către Compania Națională Loteria Română.
În cel de-al doilea dintre dosarele în care Copos a fost condamnat la închisoare cu executare, în 4 martie, el s-a dovedit a fi vinovat că s-a implicat în efectuarea de tranzacții ilegale în cazul transferurilor unor fotbaliști către cluburi din străinătate. Alături de ceilalți oameni de fotbal implicați în acest caz – Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Nețoiu și Cristian Borcea -, Copos ar fi produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
Otilia Ciocan, otilia.ciocan@mediafax.ro
Sursa: MEDIAFAX
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER