De ce componenții Craiovei Maxima s-au simțit marginalizați în oraşul din Bănie. Unul dintre fotbaliștii legendarei echipe explică fenomenul dureros al respingerii olteneşti. EXCLUSIV

Aurel Țicleanu consideră că oficialitățile orașului Craiova și cei care s-au ocupat de Știința în perioada în care componenții Craiovei Maxima erau în pragul retragerii din cariera de jucători, sau chiar și după, nu i-au respectat cum se cuvine pe cei care au făcut istorie în tricoul Universității.

Aurel Țicleanu a ajuns la 65 de ani, dar a mărturisit pentru ProSport că în cariera de antrenor s-a simțit mult mai respectat în străinătate față de România.

Totodață, Aurel Țicleanu consideră că nici alți foști mari fotbaliști ai Universității Craiova nu au fost respectați așa cum se cuvine de unul și altul de prin Craiova în diferite momente.

De ce componenții Craiovei Maxima s-au simțit marginalizați în oraşul din Bănie

Aurel Țicleanu a dezvăluit pentru ProSport motivele pentru care el nu a antrenat prea mult prin România.

„Am ajuns la 65 de ani și mă întrebați de ce nu am antrenat mai mult prin România? Păi, hai să vorbim pe direct. Generația mea ce șanse mari a avut în antrenorat? Câte șanse au primit în România sa antreneze, Geolgău, Negrilă, Lung, Ștefănescu, Irimescu, Ungureanu? Pe Sorin Cârțu nu îl pun încă. O să vorbime și despre el. Pe unde au antrenat foștii mei colegi prin România? Spuneți-mi voi. Dacă nu și-a găsit locul în România nici macar Ilie Balaci. Îmi veți spune că a antrenat la Universitatea, nu?

Dar, totuși eu vreau să vorbesc mai mult în numele meu. Noi am prins și timpurile alea ale Cooperativei, iar mie nu îmi convenea să mă duc la o echipă care avea frăție cu x echipă sau la un patron care îmi zicea că acasă câștigăm și pierdem la ei în deplasare, atunci când vom juca în retur. Păi, cu oameni ca noi credeți voi că le mergea unora dintre patroni să facă așa ceva? Nu le mergea. Noi aveam personalitate și nu ne convenea să ne zică unul și altul cum să facem. Așa că, ne-am luat hamul și praștia și am plecat prin străinătate pe unde am putut fiecare. Însă, eu am antrenat și pe la UTA, Oțelul, am promovat Corona Brașov, dar se uită. Când am lucrat la Universitatea Craiova ultima oară ca antrenor chiar am avut pe mână o echipă bună și eram să batem Steaua în Ghencea în 2010, dar știți bine ce ne-au făcut arbitrii la meciul ăla. Apoi nu s-a mai avut răbdare cu mine și am fost demis. Am încercat și în cariera de conducător, dar patronii au viziunile lor și poate că nu le convenea ceea ce voiam eu să fac. Visul meu era să lucrez cu Iliuță Balaci, iar Ilie era alt om care avea o personalitate imensă. Însă, eu consider că orașul Craiova și cei de pe la vremea aia de la Universitatea nu și-au respectat cu adevărat marii fotbaliști.

Cum s-au comportat cu nea Nelu Oblemenco? Aduceți-vă ce probleme i-au făcut lui nea Nelu. Cum s-au comportat cu Ilie Balaci? La fel! Problema cu locuița, etc. Cum s-au comportat cu Petre Deselnicu? Dar cu marele nostru căpitan Ștefănescu? Cu mine la fel. Eu am plecat de la Universitatea după ce am ajuns să nu mai prind lotul. Halagian nu m-a luat în lot pentru finala de Cupă cu Steaua. Se rugaseră toți de mine să intru cu Željezničar Sarajevo, deși eu abia mergeam în picoare pe stradă. M-am sacrificat și am intrat accidentat, iar apoi Halagian nici măcar nu m-a luat în lot la finala Cupei cu Steaua. Normal că m-am enervat și am plecat de la Craiova. Și m-am dus unde am vrut eu, la Sportul, nu unde voiau ei la Brașov. Așa am părăsit eu Universitatea Craiova. Pe ușa din dos!”, a spus Țicleanu.

„Dar lui Cârțu și lui Săndoi ce i-au făcut prin 2014?”

Aurel Țicleanu a vorbit pentru ProSport și despre Sorin Cârțu și Emil Săndoi.

„Și apropo de respect: cum s-au comportant cu Sorin Cârțu și Emil Săndoi? Mă refer la început, când preluase Rotaru echipa. Ei erau prin locurile din spatele clasamentului, iar Sorin și cu Emil i-au dus până în cupele europene.

Dar au avut ei vreo vină că UEFA nu te-a lăsat să joci în cupele europene, că aveai doar nu știu câți ani de la înființare? Și apoi ce le-au făcut la oamenii ăștia doi? Le-au dat un șut în fund și i-au dat afară din postura de antrenori. Vă zic asta apropo de respectul ăsta față de fostii mari fotbaliști ai Universității. Iar eu am ajuns la FRF după ce era clar că nu mai primesc nicio șansă. Plus, că începuseră și arestările alea de prin fotbal și toți conducătorii erau foarte agitați”, a încheiat Țicleanu.