Suporterii par să fi ajuns în postura de a ști mult mai bine decât jucătorii ce reprezintă brandul „eternul derby” Steaua–Dinamo, din a cărui fabuloasă istorie astă-seară se va scrie episodul 159.
14 februarie 1948: Ciocanul-ASA 0-0. Ultimul meci înainte ca Ministerul de Interne să treacă oficial la denumirea „Dinamo”
Adi Popa se întreabă de ce ar mai fi Steaua-Dinamo un derby. Fără dileme stupide precum cea a bietului jucător, zeci de mii de fani steliști, mult mai în temă, s-au trezit din somnolență pentru a fi încă o dată alături de culorile favorite în lupta cu marii rivali. Pentru ei, „Steaua-Dinamo” nu se explică, nu se descrie, se trăiește.
30 aprilie 1962. Echipele intră pe terenul desfundat pentru Steaua-Dinamo 0-1. Acum o jumătate de secol, miile de spectatori se înghesuiau în condiții greu de descris pe marginea terenului pentru a asista la marele meci
În acest timp, probabil că la Săftica se vor fi ridicat alte sprâncene de fotbaliști a mirare atunci când reprezentanții galeriei dinamoviste le-au „împins” o vizită jucătorilor „roș-albi” înaintea deplasării la adversarii de decenii. Nu e clar dacă Vojnovici o fi priceput ceva atunci când suporterii i-au înmânat, simbolic, banderola de căpitan cu chipul lui Hâldan pe ea. Probabil că nici mulți dintre coechipierii români ai croatului nu au înțeles mai nimic din entuziasmul și determinarea tinerilor din galerie.
Dacă ești, însă, dinamovist sau stelist, nu e nevoie să te fi născut în 1950 ca să știi de bătăliile crâncene dintre Gheorghe Constantin și Lică Nunweiller. Dacă ai luat drumul stadionului indiferent că afară sunt 40 de grade în august sau minus 10 în decembrie, ai auzit de marea echipă a CCA-ului sau de generația teribilă a lui Dinu și Lucescu.
11 noiembrie 1962, Dinamo-Steaua 2-2. Fază dramatică în careul „roș-albilor”. De la dreapta la stânga, duelurile „perechilor” Crișan-Al. Vasile (nr. 5), Fl. Voinea-Nunweiller III, Gh. Constantin-Nunweiller IV-Varga
Dacă ți-ai pus pielea pe băț în tribună înfruntând gorilele lui Becali-vărul sau refuzând arginții lui Becali-fratele, atunci poți povesti fără să le fi văzut despre duelurile lui Oneață Augustin, semifinalistul Cupei Campionilor, cu Tudorel Stoica și Majearu, câștigătorii Cupei.
Dacă trăiești periodic coduri roș-albastre sau roș-albe de caniculă fotbalistică, ai idee când și cum a început pasiunea vieții tale.
Coperta revistei „Sport” din aprilie 1982, după Dinamo-Steaua 2-1. În imagine, trei jucători uriași: Oneață Augustin șutează năprasnic printre adversarii Majearu (cu fața) și Tudorel Stoica
Pentru Adi Popa și Vojnovici, pentru toți cei care cred că Steaua-Dinamo înseamnă Papp și Filip, Tănase și Bărboianu, Reghecampf și Teja, Becali și Turcu, ProSport a selectat câteva fotografii memorabile din istoria îndepărtată a acestei fabuloase încleștări. Jucătorii surprinși în cadrele alăturate nu s-au întrebat, probabil, niciodată de ce crede lumea că Steaua-Dinamo e considerat derby.
Notă: fotografiile de mai sus, prelucrate de ProSport, sunt din colecția revistelor „Sport” și „Sportul ilustrat”
Vezi AICI o GALERIE FOTO impresionantă cu imaginile derby-ului din ultimii 67 de ani
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER