Material publicat în ediția tipărită săptămânală ProSport, distribuită în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar
„Doar 7% dintre jucători pot trăi doar din fotbal”
În medie, cariera unui fotbalist este de opt ani. În acest timp, un jucător de la o echipă de mijlocul clasamentului din Liga I – cu un salariu aproximativ de 50.000 de euro pe an – înregistrează venituri de 400.000 de euro. Alți 100.000 de euro ar putea fi adunați de fotbalist din diferite bonusuri de performanță. Calculul a fost făcut pentru ProSport chiar de către un jucător din primul eșalon, iar suma, chiar dacă poate părea inaccesibilă omului de rând, se dovedește insuficientă pentru a-i asigura acestuia confortul financiar pentru întreaga viață. Confirmarea acestei idei vine și de la președintele Asociației Fotbaliștilor Amatori și Non-amatori (AFAN), Emilian Hulubei: „Doar 7% dintre cei care joacă într-un campionat ajung să se întrețină după retragere din banii câștigați din fotbal”. În Liga a II-a, siguranța financiară este o necunoscută pentru fotbaliști. Cu un salariu mediu de 800 de euro pe lună, un jucător reușește să aibă în opt ani de carieră venituri de aproximativ 77.000 de euro. Bonusurile îl pot aduce pe jucătorul din eșalonul secund la 100.000 de euro câștigați în întreaga carieră, sumă insuficientă pentru a-i permite să gestioneze liniștit perioada de după retragere. Fără studii și cu perspective reduse pentru un nou job – în fotbal sau în alt domeniu – au probleme majore de adaptare după ce renunță la sport.
Cum gândesc fotbaliștii: „O să fac bani mulți și văd ce-o fi apoi”
În aproape trei decenii de carieră, Viorel Hizo a antrenat 11 echipe din România și sute de fotbaliști. Tehnicianul de 66 de ani, recent retras din activitate, vorbește despre mentalitatea jucătorului român: „Câți jucători din campionatul nostru sunt studenți sau au o facultate terminată? Cred că foarte puțini. Jucătorul român este foarte ușor luat de val, obișnuit cu un anumit stil de viață, neglijează studiile sau chiar le întrerupe. Cunosc astfel de cazuri… Uitați-vă la unii care au câștigat foarte mulți bani în fotbal și, după ce s-au retras, situația lor financiară s-a deteriorat incredibil”. Emilian Hulubei, actualul președinte AFAN și fost jucător în Liga I, identifică momentul în care fotbaliștii încep să fie preocupați de viitor: „În general, în jurul vârstei de 30 de ani încep să aibă această grijă. Eu am fost fotbalist și știu… nu te gândești decât atunci când ai cuțitul la os. Când ești tânăr și ești pe val îți zici «Lasă, mă, că eu o să fac bani din fotbal și văd ce-o să fac după…». Trebuie lucrat la mentalitatea lor încă din școli, pentru că, dacă îi educi așa cum trebuie, vor conștientiza mai devreme că nu merge doar cu fotbalul. Dar și la școală ți se spune «Lasă că tu te faci fotbalist și o să câștigi bani mulți» Nu ți se spune că nu ajung toți fotbaliști, că e greu să ajungi mare jucător și că câștigi bani foarte mulți”.
După fotbal, tot fotbal
Un sondaj realizat în 2010, la care au participat 5.050 de sportivi – dintre care 2.771 au fost fotbaliști din toate categoriile – ajută la identificarea priorităților sportivilor de performanță. Raportul a scos la suprafață și interesul scăzut al sportivilor profesioniști pentru educație. În proporție de 43% aceștia își doresc să rămână în sport după retragere și doar 5% dintre ei acordă importanță studiilor. Paradoxal, sportivii susțin că vor să primească informații referitoare la posibilitățile de formare și reconversie profesională (60% dintre sportivi). Un plus la acest capitol este adus de categoria sportivilor cu minimum zece ani de experiență: 70% dintre ei vor să fie informați despre reconversia profesională. Sportivii par însă selectivi atunci când vine vorba despre metodele prin care să dobândească anumite cunoștințe profesionale. 77% dintre participanții la acest sondaj nu ar vrea să participe la cursuri online.
Soluții doar pentru viitor
În momentul de față, în România există un singur program de reconversie profesională destinat exclusiv sportivilor, dar și acesta este, deocamdată, în faza de testare. Programul de e-learning dezvoltat de AFAN, în colaborare cu Federația Română de Fotbal (FRF), propune cursuri pentru meserii precum: administrator de societăți sportive, consilier sportiv, antrenor sau organizator de evenimente sportive. „În ultimii doi ani am făcut cursuri-pilot pentru testarea platformei și pentru testarea tutorilor. Deocamdată suntem la nivelul de acreditare a cursurilor de către Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor (CNFPA)”, detaliază Emilian Hulubei, președintele AFAN. Proiectul a fost finanțat din fonduri europene. Oficialii AFAN susțin că, tot prin atragerea fondurilor europene, intenționează să implementeze în viitorul apropiat un alt program de reconversie profesională. Acesta a fost deja pus în practică de omologii din Bulgaria și are la bază un model conceput și implementat de belgieni în urmă cu un deceniu. „Bugetul pentru acest proiect este de aproximativ 200 de milioane de euro. Noi ne vom axa pe ceea ce înseamnă sport. Programul se bazează pe un sistem de vouchere”, spune președintele AFAN. Acesta explică, în detaliu, și modul de funcționare: „Vom face o licitație pentru a desemna furnizorii de servicii pentru diferite domenii din sport. Apoi, dacă un club va dori, de exemplu, să specializeze doi oameni: un fizioterapeut și un administrator de bază, va primi două vouchere pe care le dă mai departe persoanelor pe care vor să le specializeze. Avantajul este că beneficiarii acestor vouchere pot fi chiar fotbaliștii. Jucătorul merge apoi la furnizorul de servicii, face cursuri și devine specializat într-un domeniu. După aceea, clubul are obligația să îl angajeze minimum un an. În această perioadă, salariul proaspătului angajat este plătit din fonduri europene. E un proiect de formare prin care vrem să avem fotbaliști specializați în diferite domenii și să ordonăm piața”.
35.000 de șomeri, instruiți în 2013
Pe parcursul anului trecut, în programele de formare profesională organizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) au fost incluși circa 35.000 de șomeri. Cei mai mulți dintre cei care au încercat astfel să se califice pentru o nouă meserie au sub 35 de ani (55,92%). Pentru a doua lună a lui 2014, ANOFM va organiza 152 de programe de formare profesională pentru 3.111 persoane. Cele mai solicitate meserii sunt: lucrător în comerț (280 de persoane), bucătar (205), ospătar (202), instalator (177), inspector resurse umane (121), coafor (109), lucrător în construcții (96), formator (87), manichiurist (86).
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER