Până să îmbrace tricoul alb-albastru Aurel Țicleanu a iubit FC Argeș, datorită lui Nicolae Dobrin. Cei doi s-au întâlnit ulterior din postura de adversari, fiind protagoniștii unor dueluri memorabile.
Unul dintre ele a avut loc în 1977, când piteșteanul l-a ridiculizat, pur și simplu, pe fostul component al Craiovei Maxima. Noroc cu Ilie Balaci, care a știut cum să-l „trezească din reverie”.
În timpul meciului, după o centrare expediată de Dobrin, Țicleanu – care avea pe atunci doar 18 ani – nu a știut cum să reacționeze. Oltenii au scăpat fără gol din acea fază, dar Balaci nu a ezitat să intervină.
„N-aveai cum să nu te îndrăgostești de Dobrin, era o poezie. Când punea piciorul pe minge, se vedea diferența. Eu țineam cu FC Argeș în copilărie, pentru Dobrin. Prin 1977 m-au pus să-l țin pe Dobrin. A dat o centrare de lângă mine când mai era o palmă de tușă, noroc că n-a fost gol.
Din reveria asta m-a trezit Ilie (n.r. Balaci): «Băi, copile, poți să-l marchezi sau nu?» Din momentul ăla mi-am dat seama: «Aici nu sunt suporter să iau autografe, am altă treabă». Nu l-am lovit, nu era o soluție asta”, a declarat Aurel Țicleanu, la podcastul iAMStucan.
De asemenea, fostul mijlocaș al Craiovei Maxima s-a pronunțat pe marginea „disputei” dintre Ilie Balaci, Nicolae Dobrin și Gică Hagi pentru statutul de cel mai mare fotbalist român al tuturor timpurilor, optând pentru omul cu care a avut privilegiul de a împărți vestiarul. L-a plasat, însă, pe locul „zero”, argumentând:
„Zero a intrat foarte târziu în omenire. Lumea nu a înțeles multă vreme valoarea cifrei 0. Pentru romani zero nu exista. Ori asta este cifra de început. 0, dacă nu era 0 nu poate să fie ceva din nimic. La început este 0. Și omenirea s-a făcut dintr-un 0. Din ceva nedefinit. Numerologie, grafică, urcă, coboară, era peste tot. Deci este început.
Pe Dobrin am tendința de a-l trece numărul 1, după Ilie, dar nu pot. De ce? Pentru că el nu are latura asta a jucătorului internațional, care a jucat în străinătate. Pentru că simt următorul nume că este Gică Hagi… ori Gică Hagi, ca și nea Gicu Dobrin, a jucat până pe la 39-40 de ani. Dar Gică Hagi a ieșit, s-a dus la Real Madrid, s-a dus la Barcelona, s-a dus. Și atunci, după ce Gicu Dobrin a fost de vreo 3-4 ori cel mai bun jucător din țară, ce mai vrei? Am demonstrat ce a fost de demonstrat. M-am liniștit”.