Doru Dumitrescu a ajuns la 24 de ani, însă acesta s-a retras din activitate în urmă cu un an și jumătate.
Coleg de generație cu Ianis Hagi și Florinel Coman, fostul mijlocaș al celor de la Viitorul Constanța a reușit să câștige alături de formația de la Malul Mării campionatul, în anul 2017.
Doru Dumitrescu a vorbit în premieră după ce s-a lăsat de fotbal despre probleme prin care a trecut, dar și despre ce și-a propus să facă viitor.
Viitorul lui Doru Dumitrescu părea unul foarte promițător, iar jucătorul care avea atunci doar 19 ani prindea patru meciuri în play-off-ul de foc și își asigura medalia de campion.
După doar un an și jumătate jucătorul suferea o accidentare cruntă, iar după o recidivă a acesteia. După patru operații și trei ani de pauză, Doru Dumitrescu a decis să agațe ghetele în cui și să urmeze o aventură în IT.
„Eram încă sub contract cu Viitorul, mai aveam un an. Nu pot să le reproșez mare lucru pe partea de recuperare, m-au ajutat, dar am ales de comun acord să reziliem. Nu mai puteam să joc. Am fost la mulți doctori, nu-mi mai dădeau șanse, nu mai voiau să mă opereze. Cei de la Academie mi-au oferit un post acolo, ceva, team-manager la juniori sau să încep ușor ușor să lucrez cu copiii, dar nu am acceptat”, spune Dumitrescu pentru gsp.
„Sora mea lucrează în IT și mi-a zis: «Nu știi să faci altceva, trebuie să începi de undeva». Am avut noroc și că mama a ținut să fac școala serios până în clasa a opta. Mă trezeam la 5 dimineața să învăț pentru școală. S-a ținut de mine până la un moment dat, când a început fotbalul mai serios. Atunci, și-a dat seama că nu prea mai ascultam, nu mă mai concentram în ambele părți. Dar eram în grupul celor care se descurcau la școală. Am luat Bacul, o să iau licența în sport la Constanța. Nu mă văd însă profesor de sport.
Testez produse, aplicații web. Nu am terminat cursul, în septembrie am ultimul examen, apoi încep să-mi caut de lucru. Probabil, un post de junior într-o multinațională, undeva.
Nu știu dacă mă atrage. Ce am făcut la cursuri nu m-a atras foarte mult, sunt chestii foarte tehnice. Dar am gândit practic. E o meserie de viitor. Am văzut-o pe soră-mea că îi e bine și am zis să mă iau după ea”
„Eram împrumutat la U Cluj, jucam meci de meci, începusem să mă integrez. Eu sunt puțin mai timid. La Viitorul, presiunea era pusă de Hagi, de patron, la Cluj era pusă de suporteri și era mult mai dificil. Eram pe cont propriu, nu mai eram copilul Academiei. Aveam o perioadă bună când m-am accidentat. Țin minte că am făcut RMN-ul pe 8 noiembrie, mi-au dat verdictul că am ruptură de ligamente încrucișate și când am ieșit din clinică am primit pe Whatsapp convocarea la naționala U-21. Era prima convocare a lui Rădoi. Mi-a căzut foarte rău”, a mai spus Doru Dumitrescu pentru sursa citată.
„Ok, mi-au plătit costurile, dar nu s-a interesat nimeni de mine. Am primit un singur telefon când mi-au zis să nu mai fac recuperare la București, ci la Cluj. În rest, am mai primit un singur telefon la vreo patru luni după a doua operație. M-a sunat secundul Anghel să-mi spună să am grijă cu kilogramele. Aveam predispoziția să pun pe mine.
Nu aveam așteptări să mă primească lumea ca pe nu știu cine, dar nici cum am fost primit. Nu știu. Aveam 22-23 de ani, mă antrenam la sală cu copii de 16-17 ani. Nu eram incluși. M-am simțit stingher”, a continuat Dumitrescu.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER