Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au pus în mișcare cercetările în dosarul plângerilor penale făcute de mai mulți membri afiliați ai FRF privind fapte comise de actualul președinte, Răzvan Burleanu, în intervalul 2014-2018. Printre acuzațiile formulate în plângerile respective se regăsesc, potrivit surselor ProSport, deturnarea de fonduri, înșelăciunea și uzurparea de calități oficiale.
Publicația noastră a descoperit că la MTS au ajuns, în urmă cu aproximativ două săptămâni, niște cereri ale procurorilor DNA, care doresc să afle detalii despre statutul juridic al FRF, despre situația Comitetului Executiv și alte informații de natură să clarifice legalitatea în care s-a aflat, după 2014, conducerea federației. ProSport a cerut lămuriri pe această temă chiar de la Ministerul Tineretului și Sporturilor. Instituția a confirmat informațiile: „În legătură cu solicitarea dumneavoastră, vă informăm că nu vă putem da detalii sau alte amănunte în legătură cu solicitarea DNA, fiind vorba despre o cercetare în curs. Pentru alte informații vă rugăm să vă adresați parchetului respectiv”.
Comitetul Executiv a fost declarat definitiv ilegal de instanțe în 2015, dar a continuat să ia decizii care implicau cheltuieli de milioane de euro
Plângerile la adresa lui Burleanu și a conducerii FRF au început să sosească la DNA astă-toamnă. ProSport a dezvăluit în exclusivitate, la momentul respectiv, demersul lui Tudor Iacov, președinte la Progresul București. Vexat de faptul că Burleanu și comisiile FRF acoperă ilegalitățile comise în interiorul AMFB și tolerează chiar infracțiuni de corupție și dare de mită (secretarul general al AMFB, Claudiu Baboia, a fost și condamnat, între timp, dar continuă să rămână în funcție, contrar Codului Disciplinar al FRF, FIFA și UEFA), Iacov a făcut o plângere penală pe care a depus-o la DNA. Conducătorul de la Progresul a reclamat mai multe fapte comise de Burleanu – despre multe dintre ele, ProSport v-a informat atunci când s-au produs.
Ulterior, la DNA au aterizat și alte plângeri depuse de șefii unor Asociații Județene de Fotbal și de conducătorii altor cluburi.
Iată, pe scurt, câteva din acuzațiile formulate în plângerea penală:
– lipsa calității legale a Comitetului Executiv, începând din martie 2014 până în ziua de astăzi, ceea ce face ca toate hotărârile acestui for, inclusiv aprobarea unor cheltuieli de zeci de milioane de euro, să fie ilegale. Instanțele de judecată au declarat în 2015 ilegală, prin sentință definitivă, componența Comitetului Executiv al FRF, astfel că, în fața statului român, conducerea federației este aceeași din 2011 (cu Mircea Sandu, Dumitru Dragomir, răposatul Sorin Țerbea etc). Numai că, din 2014 până în prezent, deciziile au fost validate de un cu totul alt Comitet Executiv, ai cărui membri n-aveau drept de semnătură pentru că instanțele l-au declarat nevalid. În noul Comitet Executiv, cel patronat de Burleanu, se regăsea Auraș Brașoveanu, condamnat penal definitiv, dar fidel al tânărului președinte care clama reinstaurarea meritocrației, profesionalizarea instituției și eliminarea ilegalităților de pe vremea lui Mircea Sandu.
Sentința definitivă a Curții de Apel București, din 12 octombrie 2015, prin care Comitetul Executiv al FRF ales pe 5 martie 2014 este declarat ilegal. Burleanu a refuzat să intre în legalitate după această sentință pentru că asta ar fi presupus să evacueze din conducere personaje fidele. Acum, DNA investighează toate hotărârile acestui for ilegal
– însuși Răzvan Burleanu a avut doar doi ani de mandat legal, între 2016 și aprilie 2018. În rest, deciziile acestuia au fost ilegale în fața statului român, pentru că președintele nu a avut calitate.
Între 2014-2016, Burleanu nu a fost validat ca președinte. A obținut confirmarea la tribunal la mijlocul mandatului, dar, din punct de vedere legal, și-a pierdut reprezentarea, din nou, în aprilie 2018, după alegerile câștigate. Ca să fie validat, el trebuie să fie înscris în Registrul Asociațiilor, prin intermediul tribunalului.
Pare o formalitate, dar nu e așa. FRF nu a făcut nici măcar demersuri în acest sens, după 18 aprilie, din simplul motiv că ar trebui să depună la dosar, la tribunal, lista celor care au votat. Atunci ar ieși la iveală, susțin cei care-l contestă pe Burleanu, faptul că 90 din cei aproape 260 de electori n-ar fi avut dreptul să voteze și, deci, alegerile ar fi lovite de nulitate.
Lucrurile sunt simple: potrivit Statutului FRF, la alegeri nu sunt acceptate să voteze decât persoanele care fac parte din conducerile membrilor federației. Nu se acceptă nicio derogare de la această regulă, adică nu există posibilitatea ca președinții cluburilor sau ai asociațiilor județene să-și poată delega atribuțiile. Iar circa 90 de persoane care au votat (peste 30% din total) nu aveau dreptul legal să voteze deoarece nu făceau parte din conducerea membrilor federației.
Începând cu 18 aprilie, ziua scrutinului în care Burleanu a câștigat alegerile la FRF, mai mulți membri ai federației au solicitat conducătorilor acestei instituții lista celor care au votat. Burleanu a refuzat, până acum, publicarea acestei liste.
„De ce am făcut plângerea? Păi, capac au pus primele exorbitante pe care și le-au dat în iunie 2016, în condițiile în care cu o lună înainte, la Adunarea Generală, atrăsesem atenția în scris că sunt probleme legale cu Comitetul Executiv, care fusese declarat ilegal de instanță. Nu i-a interesat. La fel cum s-a întâmplat cu plângerea mea de la meciul cu Spartak, cu care am ajuns, între timp, la Curtea de Apel. Ei se comportă ca și cum ar fi stat în stat, deasupra legii. Calcă în picioare oamenii, iau decizii arbitrare, sfidează legislația României, nu doar Statutul FRF. Acum, să explice la DNA cum au cheltuit ei milioane de euro, când statul român îi anunțase deja că sunt în ilegalitate! La ce mă aștept în continuare? Mă aștept ca FRF să țină seama de legi și de regulamente. Mă aștept ca DNA să facă lumină în privința acestor cheltuieli discreționare. Să plătească, dacă au încălcat legile!” Tudor Iacov, președinte Progresul București
Milioanele de euro risipite pe Centrele de Excelență ilegale și primele de peste jumătate de milion de euro acordate pentru calificarea la Euro 2016 – pe lista acuzațiilor depuse la DNA
În acest context, la DNA s-a reclamat, printre altele,
– cheltuirea ilegală a bugetului de 14-25 milioane de euro pe an al FRF din perioada 2014-2018,
– finanțarea, cu milioane de euro, a Centrelor de Excelență între timp desființate, după ce nu s-a reușit înscrierea lor la tribunal. Numai că, între timp, FRF cheltuise deja peste 2.000.000 de euro cu aceste cluburi inexistente în fața statului român,
– înscăunarea lui Christoph Daum, cu cheltuielile aferente (peste 1,1 milioane de euro),
– hotărârea Comitetului Executiv al FRF, în iunie 2016, de a se autopremia cu sume totale de peste 650.000 de euro pentru calificarea României la Euro 2016. Burleanu și-a dat o primă de 80.000 de euro.
Acuzați de deturnare de fonduri europene
FRF a încercat să blocheze dosarul fondurilor europene printr-un proces. A pierdut în primă instanță și mai are dreptul la Apel
Nu lipsește și acuzația de deturnare de fonduri europene.
Burleanu e acuzat că a accesat – și primit – circa 300.000 de euro din fondurile europene pentru un program de integrare a tinerilor discriminați. FRF a luat banii, i-a cheltuit, dar nu i-a angajat pe cei 13 oameni, conform contractului semnat, scrie în plângerea penală de la DNA. Ministerul Dezvoltării a verificat și a sesizat neregulile, iar Burleanu, încercând să scape, a dat în judecată guvernul. A pierdut procesul la Tribunalul București și mai poate ataca sentința la Curtea de Apel.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER