EXCLUSIV | „Escrocul din Carpați” și fotbalul românesc. Se cere la Tribunal anularea alegerilor de la FRF: „Aveau drept de vot 82 și au votat 257!”. Metoda cluburilor inventate ca să voteze, brevetată în anii 2000 | ACTE

Federația Română de Fotbal a fost dată în judecată de unul din membrii săi, Asociația Județeană de Fotbal Gorj, care cere la Tribunalul București anularea alegerilor din 18 aprilie, în urma cărora Răzvan Burleanu a obținut, cu aproape 70% din voturi, un nou mandat de 4 ani.

Acțiunea a fost introdusă pe 4 mai 2018, la Secția a III-a Civilă, și nu are fixat, deocamdată, un termen pentru prima înfățișare. Mihai Prunariu, președintele AJF Gorj, spune că șansele de succes sunt mari și invocă trei argumente în sprijinul demersului: organizarea alegerilor de un Comitet Executiv declarat ilegal de instanță, un număr de votanți de peste trei ori mai mare decât cel conform cu actele și violarea secretului votului.

Procesul intentat federației române de AJF Gorj a fost inițiat pe 4 mai și nu are fixată, deocamdată, nicio dată pentru prima înfățișare

Despre primele două probleme s-a știut cu mult timp înainte ca alegerile să aibă loc.

Comitetul Executiv al FRF ales pe 5 martie 2014 a fost respins atât pe fond, cât și la apel de instanțele de judecată din România, fiind declarat, în final, definitiv ilegal încă din 2015. Președintele Răzvan Burleanu n-a mai încercat, ulterior, să intre în legalitate modificând componența Comitetului Executiv în acord cu legislația.
ProSport a scris, cu luni înainte să se țină alegerile, că acestea vor putea fi contestate, cu șanse maxime de succes, de oricine se va declara nemulțumit după vot, din simplul motiv că au fost hotărâte și organizate de un Comitet Executiv nerecunoscut de statul român.

În fața statului român, doar 23 de membri ai FRF mai au drept de vot în Adunarea Generală

Cazul votanților legali la FRF este, de asemenea, de notorietate, iar ProSport l-a semnalat cu mult înainte să se discute, măcar, de identitatea celor care urmau să candideze pentru postul de președinte al federației. La Registrul Asociațiilor și Fundațiilor din România nu s-au mai operat modificări, în privința membrilor FRF, din 2001. O neglijență și o nepăsare jignitoare în regimul lui Mircea Sandu, care știa că pe el nu are cine să-l conteste, și o sfidare arogantă în regimul Răzvan Burleanu.

Deși din motive diferite, ultimii doi președinți ai FRF au avut aceeași atitudine față de legile statului român. Indiferent, însă, care au fost rațiunile pentru care nu s-a obosit federația să intre în legalitate, efectul este același: deciziile Adunării Generale sunt ușor contestabile. Din cei 82 de membri ai FRF trecuți în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor de la Ministerul Justiției, numai 23 mai există în acest moment, în cazul altor 6 situația fiind neclară. Restul au dispărut definitiv, desființate sau falimentate.

În toți acești ani, atât Mircea Sandu, cât și Răzvan Burleanu au știut că alegerile organizate de ei sunt ilegale, dar au mizat pe faptul că nimeni, niciodată, nu își va asuma răspunderea să-i dea în judecată sau să-i reclame la procuratură.
Doar că metodele folosite de Burleanu în ultimii ani, ura viscerală și lipsa de scrupule în exercitarea puterii pe care mulți oameni din fotbalul românesc le acuză din partea noului președinte și a personajelor aduse de el în funcțiile de conducere, au schimbat treptat datele problemei. Taberele s-au antagonizat și resentimentele au ajuns până la nivelul la care sunt luate în calcul orice metode pentru a obține chiar condamnarea penală a taberei adverse, nu doar înfrângerea ei la alegeri. Astă-toamnă s-au făcut plângeri penale la DNA împotriva lui Burleanu, iar procurorii au început cercetările – ProSport v-a relatat despre acest lucru în exclusivitate. Asta, după ce Burleanu însuși și-a petrecut primii patru ani din mandat scotocind în contabilitatea federației și făcând plângeri penale la DNA împotriva celor pe care el îi considera potențiali rivali la alegerile din aprilie 2018.

Acum s-a găsit cineva care să conteste la tribunal și alegerile, folosind acest punct juridic slab al FRF.

Este un fel de război total, pentru că anularea alegerilor din partea instanței și silirea FRF să organizeze alt scrutin, legal de data aceasta, va schimba peisajul. Spre exemplu, conform Registrului Asociațiilor și Federațiilor de la Tribunalul București, din Liga 1 și Liga 2 actuale nu va avea nimeni drept de vot. Vor fi, însă, conform actelor, îndreptățite să voteze AFC Rapid și SC FC Dinamo, ambele din Liga 4 și aflate pe lista supraviețuitorilor care au fondat noua FRF în 2001.

La ultima Adunare Generală s-a votat dezafilierea AFC Rapid, la propunerea lui Burleanu. Dar, dacă instanța va declara această Adunare Generală ilegală, atunci și dezafilierea AFC Rapid va fi anulată.

În orice caz, grosul votanților rămași „în viață” din 2001 până în prezent sunt cluburi de drept public, care se ocupă de copii și juniori: CSS-uri și LPS-uri.

Este, desigur, o situație aberantă, dar aici s-a ajuns tocmai din cauza ultimilor doi președinți ai FRF, Mircea Sandu și Răzvan Burleanu, și a nepăsării cu care ei au tratat chestiunile legale.

Prima pagină dedicată FRF la Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor de pe lângă Tribunalul București

Membrii afiliați FRF, conform Registrului. Dintre aceștia, doar 23 mai există azi

După cum se observă, doar Răzvan Burleanu a reușit să obțină validarea mandatului său de președinte în instanță, el fiind înscris ca președinte al FRF pe 12 octombrie 2015. În schimb, Comitetul Executiv (a cărui nouă componență a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel) este, în ochii statului român, tot cel din 2012, cu Sandu, Dragomir, Crăciunescu și răposatul Țerbea

„Escrocul din Carpați”, 2001: concursuri și raportări false, cluburi de apartament inventate ca să îl voteze președinte

Cazul scrutinului din 18 aprilie 2018 amintește cu alegerile care ar fi trebuit să aibă loc la Federația Română de Tenis pe 6 aprilie anul trecut. Două cluburi au reclamat că, din cele 344 de structuri sportive trecute ca membri cu drept de vot, multe nu erau afiliate legal și înscrise în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor. Alegerile au fost anulate în Justiție. În Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, federația de tenis figura ca având doar 54 de membri afiliați.

Cu mult timp înaintea acestui episod, la începutul anilor 2000, a avut loc, însă, celebrul scandal de la federația de șah, incident ajuns în presa internațională. Președintele de atunci, Alexandru Crișan junior, a fost acuzat că a inventat zeci de cluburi „de apartament”, le-a afiliat la FR Șah și apoi a adus reprezentanți ai acestora la Adunarea Generală, ca să-l voteze.
Povestea președintelui FR Șah a fost spusă, în 2001, în paginile publicației „El Pais”, care l-a numit „escrocul din Carpați”. Jurnaliștii spanioli au observat că românul, deși figura pe locul 46 în lume la coeficientul ELO, a pierdut 6 partide la rând într-un turneu din Slovenia. „Nu este vorba de o scădere de formă, nici de o boală: șahistul român Alexandru Crișan a cumpărat un mare număr de meciuri, și-a utilizat puterea politică pentru a controla Federația Română de Șah și i-a amenințat pe jurnaliști. Crișan se află pe locul 46 în lume, dar având în vedere evoluția de la turneul de la Portoroz, românul nu ar merita să se afle nici în primii 3.000 de șahiști”, scriau spaniolii în 2001. „În mijlocul unui mare scandal, Crișan și-a utilizat influența politică în Ministerul Sporturilor, s-a folosit de talentul de ventriloc pentru a imita vocea unor persoane cunoscute și a telefonat la FIDE pentru a spune versiunea sa asupra faptelor”, reclamau jurnaliștii iberici.

Burleanu, 2017-2018: numărul fotbaliștilor din România a crescut, în doi ani, cu 271%. Mircea Lucescu despre alegeri: „A înființat cluburile peste noapte”

La 17 ani distanță de la acele evenimente incredibile, Răzvan Burleanu a publicat în 2017 o broșură în care se lăuda că, în intervalul 2015-2017, a crescut numărul practicanților de fotbal din România cu 271,6%. Pe segmente de vârstă, FRF anunța, în unele cazuri, că ar fi vorba și de o creștere de 1.100% (adică de 11 ori!) în acești doi ani. ProSport a prezentat atunci pe larg cazul broșurii din care lipseau date esențiale precum sursa informațiilor FRF. Din statisticile federației reieșea că inclusiv populația României a crescut, din 2015 până în 2017, cu 2,5 milioane de locuitori.

Publicația noastră a verificat atunci informațiile date publicității de Burleanu și a descoperit că președinți de AJF-uri, antrenori de copii și juniori și șefi de cluburi dezmint, cu toții, aceste statistici. „A crescut în capul lor! Vă spun eu ce au făcut: au numărat de 3-4 ori aceiași copii”, a explicat atunci Dan Dumitru, președintele AJF Vrancea, care spunea că a fost pus să aducă la o acțiune cât mai multe fete din școli, copilele au jucat un singur meci, federația le-a băgat în baza de date și cu asta s-a încheiat totul. Ulterior, fetele nu au mai jucat niciodată fotbal și nu au fost legitimate pe undeva, dar FRF a raportat că acestea sunt „jucătoare de fotbal”. 
FRF și-a menținut atunci punctul de vedere: 

În ceea ce privește membrii FRF, pe 18 aprilie au votat în Adunarea Generală reprezentanții a destule cluburi de fotbal feminin și fotbal în sală care recunosc deschis că au fost ajutați de oamenii lui Burleanu să se înființeze și/sau să funcționeze în ultimii ani. Mircea Lucescu a acuzat acest sistem după alegerile din 18 aprilie: „Burleanu a înființat cluburile peste noapte”.

Răzvan Burleanu a negat permanent aceste acuzații, susținând că el favorizează doar dezvoltarea fotbalului feminin și a fotbalului în sală.

INTERVIU „A spus că ne-a ciuruit! Să vedem, acum, dacă ne-a ciuruit de tot!”

Mihai Prunariu (centru) alături de Marcel Pușcaș (stânga) și Cristian Balaj (dreapta), doi dintre opozanții actualului președinte al FRF. Poza datează din decembrie 2016. FOTO: Contul de Facebook al lui Mihai Prunariu

ProSport a stat de vorbă cu Mihai Prunariu, președintele AJF Gorj, pentru a afla ce l-a mânat în luptă pe acesta atunci când a contestat în instanță alegerile pentru președinția FRF din 18 aprilie.

ProSport: Domnule Prunariu, am descoperit pe portalul instanțelor de judecată că AJF Gorj a chemat în instanță FRF, iar mobilul acțiunii este „anulare act”. Este vorba, cumva, de anularea rezultatului alegerilor din 18 aprilie?
Mihai Prunariu: Da, da, da. Am contestat alegerile.

Ce invocați? Burleanu a câștigat cu aproape 70%. Cum motivați acțiunea?
Trei lucruri. 1: Organizatorul, Comitetul Executiv al FRF, este ilegal. 2: Ar fi trebuit să voteze 82 și au votat 254. 3: Secretul votului.

Adică n-a fost asigurat secretul votului?
Da.

I-am mai auzit și pe alții spunând asta. Inclusiv dintre votanții lui Burleanu.
N-a fost în regulă. Cabinele au fost așezate sub acel geam oblic. Se reflecta în geam ce făceau oamenii acolo. N-a existat intimate deloc. Cei de la Telekom au și văzut voturile. Cum s-a votat.

Ce șanse de reușită credeți că aveți?
Eu cred că sunt, din moment ce la Federația Română de Tenis, unde au existat exact aceleași probleme, alegerile au fost anulate. A fost o hotărâre definitivă de refacere a alegerilor.

În cazul tenisului, instanța a constatat că erau trecute pe lista votanților cluburi neafiliate legal la federație.
Nu erau înscrise în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor.

Nu cei de la tenis au inventat metoda asta și nici Burleanu. Acum vreo 15 ani a fost un președinte la federația de șah…
Da, știu, Crișan. Care inventase cluburi. Păi, și la noi, în Gorj, inventase vreo 38 de cluburi. Sau cam așa ceva.

În acest moment există vreo posibilitate să vă retrageți plângerea, să vă răzgândiți?
Nu, exclus! Exclus! Păi, a spus că ne-a ciuruit! Să vedem, acum, dacă ne-a ciuruit de tot!

Poate vă face Burleanu o propunere, vă face referent zonal, vă dă ceva, un salariu, cum le-a dat și altora…
(râde) Eu am renunțat de 4 ani și la observare. Deși sunt observator din oficiu, ca președinte de AJF. Am refuzat. Deci, nu…

Ce așteptări aveți de la această acțiune? Să se anuleze Adunarea Generală și să se organizeze alte alegeri?
Să se intre în legalitate. Atât.

Credeți că, dacă se fac alte alegeri, câștigă altcineva? Burleanu a avut aproape 70%.
A, nu… Nu spun asta. Eu vreau ca, indiferent cine câștigă, alegerile să fie corecte. În rest, treaba lor. Eu, oricum, n-o să fiu în echipa lor, că nu-mi place cum lucrează.