Tocmai cea mai tare echipă la juniori și tineret din istoria fotbalului românesc se opune regulii U21! Avem dovada într-o descoperire de colecție ProSport! Dezvăluirile lui Sorin Cârțu: „Aceste lucruri ne-au făcut cei mai buni” | EXCLUSIV

Care e cea mai tare echipă din România la juniori și tineret din toate timpurile, cea mai tare pepinieră din fotbalul românesc? La această întrebare istorică ProSport răspunde azi, în premieră! Utilizând criteriul titlurilor naționale câștigate la aceste categorii de vârstă, câtă vreme evaluarea parcursurilor tuturor fotbaliștilor produși de toate cluburile românești e un demers imposibil. După ce în episodul I al demersului nostru am parcurs evoluția și campioanele de juniori și tineret de la începuturi până la Revoluția din 1989, astăzi acoperim perioada recentă și aflăm campioana all-time! Descoperă AICI episodul I al acestei analize în premieră, cu rezultate spectaculoase și eroii fotbalului lansați în competițiile juvenile.

Până la Revoluție, avem egalitate la vârf între U Cluj, Dinamo și Craiova!

Cu ce repere am rămas din perioada 1939-1989 și care sunt coordonatele aventurii noastre?

• 77 de sezoane în fotbalul românesc în care am avut campionate naționale de juniori și/sau tineret
• 27 de cluburi diferite au cucerit astfel de titluri din 1939 până în 1989

La momentul 1990, topul laureatelor, după numărul de titluri naționale cucerite, era acesta:

• 8        U Cluj, Dinamo București, Universitatea Craiova
• 7        Steaua București
• 4        Rapid București, SC Bacău
• 3        UTA Arad, Petrolul Ploiești
• 2        Metalul București, Farul Constanța, Progresul București, Corvinul Hunedoara
• 1        UD Reșița, Venus București, CFR Timișoara, Ripensia Timișoara, Metalul Oradea, Metalul Târgoviște, CSM Cluj, Chimica Târnăveni, Școala Sportivă Sibiu, Partizanul Bacău, FCM Brașov, Poli Timișoara, FC Argeș, Sportul Studențesc, Victoria București

Campionatul de Tineret-Speranțe în fluctuații

La căderea comunismului, fotbalul românesc era într-o etapă în care funcționau atât Campionatul de Tineret-Speranțe cât și Campionatul Național de Juniori I. Din păcate, prima competiție avea să dispară în aprilie 1992 în urma deciziei LPF, după 23 de ani desfășurare neîntreruptă!

Avea să reapară prin decizie de Comitet Executiv FRF în 1996 și să funcționeze însă doar până în 2003. La reluare, în 1996, oltenii cu Tilihoi și Boldici pe bancă iar Bogdan Vrăjitoarea golgheter aveau să devină campioni, depășind Argeșul și Dinamo care începuse ediția cu Ionuț Chirilă antrenor și încheiase cu Dudu Georgescu și Ionel Augustin.

În 1993, Poli Iași obținea primul și singurul trofeu până acum din vitrina clubului, titlul național de juniori. Ciprian Paraschiv (foto jos), fundaș titular în acea echipă și apoi căpitan la seniorii moldovenilor, rememorează în exclusivitate pentru ProSport:

Să joci pe Stadionul Național din București, să învingi dramatic, la penalty-uri, în fața a mii de oameni, pepiniera de tradiție care a fost mereu Argeș Pitești… Și să obții astfel primul trofeu și, din păcate, unicul până azi din istoria Iașiului fotbalistic… E greu de descris în cuvinte acea stare, dincolo de rezultat! Aveam un centru de copii și juniori formidabil, cum astăzi nu mai există la Iași, antrenori de top precum Marian Moldovan și Mihai Dănilă, iar sprijinul finanțatorilor Dan Cârlan și Pavel Hodea a contat enorm

Titluri naționale tineret și juniori 1990-2000

• 89/90 – Steaua București & Steaua București, 90/91 – Univ. Craiova & Univ. Craiova, 91/92 – Dinamo București, 92/93 – Poli Iași, 93/94 – Steaua București, 94/95 – Univ. Craiova, 95/96 – UTA Arad, 96/97 – Univ. Craiova & FC Argeș
• 97/98 – Petrolul Ploiești & FC Argeș, 98/99 – Rapid București & CSS Dâmbovița Nucet, 99/00 – Gloria Bistrița & Dinamo București

Hegemonia Viitorului și Liga Elitelor

Dispariția definitivă a competiției în 2003 a venit în urma solicitării cluburilor din primul eșalon, pe motivul costurilor financiare ridicate în susținerea a două echipe, seniori și tineret.

Din 2009, harta performanței în fotbalul juvenil intră într-o nouă epocă. Se naște proiectul Gică Hagi, Academia Viitorul, care avea să se fixeze rapid atât ca un reper în șlefuirea și promovarea talentelor autohtone, cât și ca un model de eficiență al rezultatelor sportive. Viitorul Constanța cucerește 8 titluri naționale de juniori I dominând autoritar la acest capitol piața fotbalului nostru!

Din 2015, FRF introduce formatul Ligii Elitelor, astfel că Liga Elitelor U19 devine competiția reper pentru analiza noastră. Iar de anul trecut, Liga Elitelor U19 s-a transformat în Liga de Tineret, cu jucători U18 și maximum 3 fotbaliști U21 în teren.

Titluri naționale tineret și juniori 2000-2023

• 00/01 – Gaz Metan Mediaș & UTA Arad, 01/02 – Steaua București & U Cluj, 02/03 – Poli Timișoara & Gloria Bistrița, 2004 – FCSB, 05/06 – FCM Bacău, 06/07 – Dinamo București, 07/08 – Farul Constanța, 08/09 – Bihor Oradea
• 09/10 – ACU Arad, 10/11 – Poli Timișoara, Viitorul Constanța 2012-2016, 16/17 – Dinamo București, 17/18 – Viitorul Constanța, 18/19 – Viitorul Constanța, 19/20 – Viitorul Constanța, 20/21 – Csikszereda Miercurea Ciuc, 21/22 – Csikszereda, 22/23 – Univ. Craiova

Naționala de azi se trage din Liga Elitelor!

Hegemonia Viitorului, amplificată și spre categoriile de juniori mai mici, a propulsat în sezoanele în care au triumfat dobrogenii jucători precum Fl. Tănase, Ghiță, Mitriță, Nedelcu, Cicâldău, Fl. Coman, Mățan, Drăguș, Pitu.

Dinamo a întrerupt linia succeselor lui Hagi în 2017, printr-un titlu la Liga Elitelor U19 obținut cu antrenorul Florin Bratu și o echipă în care se aflau Ion Gheorghe, Denis Ciobotariu ori Ricardo Grigore.

În Liga Elitelor U19 au jucat în ultimii ani și Moruțan (U Cluj), Andrei Cordea (Ardealul Cluj), Dennis Man (UTA Arad) sau Sebastian Mailat (ACS Poli).

Craiova a depășit în această vară pe Dinamo!

Care e cel mai tare club din România la juniori și tineret din toate timpurile, cea mai tare pepinieră din fotbalul românesc? Am completat topul de până în 1989 cu rezultatele de atunci până în prezent și avem în premieră ierarhia istorică!

Marea surpriză: prin titlul de campioană națională obținut în această vară, la chiar prima ediție a Ligii de Tineret, Universitatea Craiova devine liderul absolut! Prin trofeul cucerit cu antrenorul Ștefan Florescu pe bancă, Știința care va reprezenta România și în UEFA Youth League 2023/2024 devansează Dinamo și se distanțează la două trofee de Steaua București!

Iată topul complet, cu denumirile echipelor la momentul obținerii ultimului trofeu:

• 13      Universitatea Craiova
• 12      Dinamo București
• 11      Steaua București
• 9        U Cluj
• 8        Viitorul Constanța
• 5        UTA Arad, Rapid București, FCM Bacău
• 4        Petrolul Ploiești
• 3        FC Argeș, Poli Timișoara, Farul Constanța
• 2        Metalul București, Progresul București, Corvinul Hunedoara, Gloria Bistrița, Csikszereda Miercurea Ciuc
• 1        UD Reșița, Venus București, CFR Timișoara, Ripensia Timișoara, Metalul Oradea, Metalul Târgoviște, CSM Cluj, Chimica Târnăveni, Școala Sportivă Sibiu, Partizanul Bacău, FCM Brașov, Sportul Studențesc, Victoria București, Poli Iași, Bihor Oradea, FCSB, ACU Arad, Gaz Metan Mediaș, CSS Dâmbovița Nucet

Cei mai buni nu vor regula U21. Succesul tinerilor nu înseamnă titluri la seniori

Paradoxul, că doar așa se poate în fotbalul românesc: Craiova e liderul absolut al performanței la juniori și tineret în fotbalul nostru, statut câștigat în această vară, fix când se împotrivește clar regulii U21 din Superliga! Atât Universitatea condusă de Mihai Rotaru, cât și FCU Craiova, condusă de Adrian Mititelu, au votat împotriva regulii U21 în tentativa de modificare a regulamentului inițiată de Gigi Becali. Fără succes!

Deși are 13 titluri naționale la juniori mari și tineret, fiind lider absolut la nivel național all-time, Craiova nu se poate lăuda decât cu 4 titluri de campioană națională la seniori. Universitatea Cluj, locul 4 în topul trofeelor obținute de tineri (9 trofee), nu a câștigat vreodată primul eșalon, cea mai bună clasare fiind pe locul secund, în 1933. Ce-i drept, în anii comunismului, sistemul favoriza evident cluburi precum Steaua sau Dinamo, care puteau „racola” tinerii jucători de excepție ai altor formații.

Și după 1990, când peisajul fotbalistic românesc a devenit mult mai echilibrat în Liga 1, forța financiară și vizibilitatea brandurilor mari a contat. Steaua, Dinamo, apoi FCSB, CFR Cluj sau Viitorul au putut și pot să ofere mai mult, din toate punctele de vedere, tinerelor talente de la alte echipe.

Sorin Cârțu: „Filonul oltenesc, preocuparea și antrenori care începeau la juniori”

Sorin Cârțu, campion național de tineret cu Craiova în 1974, apoi jucător reper la seniori, devenit antrenor-campion și președinte al Universității, reacționează în exclusivitate pentru ProSport la concluziile demersului nostru:

Am fost cei mai buni, privind peste timp, pentru că a existat o preocupare permanentă la Craiova pentru juniori și tineri. Acest aspect, alături de faptul că am reprezentat mereu o zonă prolifică, plină de talente, a Olteniei. Încă de când eram jucător, îmi plăcea să urmăresc și să ajut tinerii talentați, mergeam la meciurile lor. Spre exemplu, pe Trică l-am ajutat chiar și cu echipament când era copil. Apoi, la seniori, l-am luat pe Pavel Badea cu mine în cameră. Contează enorm, când urci treptele, să ai încrederea cuiva matur și să te ghideze

Filonul oltenesc și modul în care antrenorii creșteau profesional în același timp cu generațiile de jucători sunt secretele reușitei pe care astăzi le dezvăluie Sorin Cârțu:

Antrenori precum Deliu, Oțet, Zamfir, își începeau cariera pe băncile juniorilor sau tineretului, se formau și formau la rândul lor. E un lucru foarte important! Și cred că a contat mult faptul că s-a păstrat mai mereu puternică legătura clubului cu Oltenia. Dacă ne uităm bine, inclusiv la seniori, marile performanțe au venit când existau în echipă olteni. La ultimul titlu, cel din 1991, cu mine antrenor, singurii din afara zonei cred că erau Mănăilă, constănțean, și Prunea, să zicem. Dar și Prunea era jumătate oltean, că tatăl lui era din Gorj!

Credit foto principal: frf.ro.