Fața nevăzută a stadionului Steaua, la 40 de ani de la inaugurare. Precum munca impusă la Canal, arena din Ghencea s-a ridicat cu sacrificiile a mii de soldați
- Arena trebuia să aibă inițial 55.000 de locuri, dar s-au păstrat bani pentru Casa Poporului
Au trecut 40 de ani de la inaugurarea arenei din Ghencea. Pe 9 aprilie 1974, ziarul „Sportul” anunța pe prima pagină „Astăzi, fotbal pe stadionul Steaua. Steaua – OFK Belgrad, un meci care promite”. Sub titlul banal se ascundea de fapt inaugurarea actualului stadion Steaua. „O partidă care promite un frumos spectacol fotbalistic, ambele cluburi aliniind cele mai bune efective de care dispun în momentul de față”, se preciza în avancronica acestui meci în ziarul „Sportul”. Nicio vorbă de truda miilor de militari care au lucrat zi și noapte începând din august 1973 și până în martie 1974. Arhiva nu menționează nimic, nici măcar un rând despre construcția grandioasă pentru acele vremuri. De ce? Pentru că, probabil, ca și mulți dintre cei care au săpat la Canalul Dunăre Marea Neagră, au murit cu târnăcopul în mână, sleiți de puteri, înfometați și răpuși fie de arșița verii, fie de gerul necruțător al iernii.
Colonel inginer (ret.) Traian Draghia a publicat în urmă cu câțiva ani cartea „Steaua”, în care a prezentat, cu zeci de imagini, istoria construirii stadionului din
Bulevardul Ghencea. Foto: „Observatorul militar”
Mister în jurul construcției arenei
Trei ofițeri au fost puși să se ocupe de șantierul de la Steaua. Maiorul Traian Draghia, șef de lucrări cu partea de stadion și utilități, maiorul inginer Emil Pătrașcu, șef de lucrări la tribuna oficială și la grupul social și locotenent-colonel Beniamin Botezan, comandantul care trebuia să supravegheze toată lucrarea. Proiectul era unul grandios pentru acele vremuri, unul invidiat chiar și de conducerea de partid, după cum avea să povestească maiorul Traian Draghia în „Observatorul militar” apărut în 3 august 2011. Amintiri pe care fostul militar și le autocenzura cu lacrimi în ochi, speriat parcă să redea luminii ceea ce se ascunsese în întunericul regimului comunist de atunci. Inițial trebuia să se construiască o arenă cu 55.000 de locuri, care să concureze cu stadionul „23 August”, dar s-a decis limitarea la 30.000 de locuri pentru că banii trebuiau păstrați pentru Casa Poporului. Steaua juca până atunci pe „Republica”, stadion demolat să i să facă loc actualului Palat al Parlamentului.
Soldaților de pe macara le era frică să mai muncească din cauza oboselii. Responsabilitatea era enormă. Foto: „Observatorul militar”
S-a dus o muncă titanică, asemănătoare cu a celor care săpau la Canalul Dunăre Marea Neagră. Maiorul își amintea de „soldatul Nedelea din macaraua turn care-i spunea că îi era frică să mai lucreze din cauza oboselii”, de cum veneau la el soldații să-i spună că li se nășteau copiii sau le mureau părinții și ei aveau nevoie de permisie. „Cel care ne-a ajutat moral era Valentin Ceaușescu. Conta mult atitudinea lui. Când mai marii nu știau nici unde e stadionul, el sărea peste molozul ăla și venea să ne întrebe dacă merge treaba. Își pleca fruntea și zicea «Să trăiți!»”, povestea maiorul de 76 de ani. Traian Draghia nu s-a mai văzut sau auzit cu ceilalți doi superiori, Pătrașcu și Botezan, după inaugurarea arenei în aprilie 1974, ceea ce adâncește și mai mult misterul din jurul construirii acestei arene.
Conform documentelor colonelului Draghia, 39 de unități militare au contribuit cu efective la construirea stadionului inaugurat acum 40 de ani, pe 9 aprilie 1974, printr-un spectacol care a inclus amicalul Steaua – OFK Belgrad, scor 2-2.
Soldații nu își vedeau copiii la naștere sau nu ajungeau la moartea propriilor părinți, atâta timp cât ei lucrau zi și noapte la stadionul „Steaua”. Foto: „Observatorul militar”
Programul complet al manifestării de pe noul stadion Steaua a fost următorul:
14:45 – 15:00 Program de muzică susținut de fanfara militară
15:00 – 15:20 Fotbal – repriza I Steaua – Dinamo (old boys)
15:20 – 15:30 Demonstrații ale cercurilor de aeromodelism din capitală
15:30 – 15:50 Fotbal – repriza a II-a Steaua-Dinamo (old boys)
15:50 – 16:00 Muzică. Cuvânt de nou venit. Prezentarea formațiilor
16:00 – 16:45 Fotbal – repriza I Steaua – OFK Beograd
16:45 – 17:00 Program de muzică susținut de fanfara militară
17:00 – 17:45 Fotbal – repriza a II-a Steaua – OFK Beograd
STEAUA BUCUREȘTI – OFK BEOGRAD 2-2 (1-0)
Stadion: Steaua. Spectatori: 30.000. Au marcat : Tătaru II (44), Vio. Năstase (59) / Turudija (75, 82). Au arbitrat: Kevork Ghemigean – Nicolae Petriceanu și Alexandru Pîrvu (toți București)
STEAUA: N. Coman (80 V. Iordache) – Sătmăreanu, Smarandache (50 Ciugarin), Sameș, Nae Ionescu – Iovănescu, I. Dumitru (40 Tătaru II, 80 Amarandei) – Ion Ion, M. Răducanu, Iordănescu (75 Dumitriu IV), Vio. Năstase. Antrenor: Constantin Teașcă
OFK: Borota – BojoviÇ, JokiÇ, StojanoviÇ, MeÅ¡anoviÇ – ĂujiÇ, KreÅ¡iÇ – Turudija, Zec, StefanoviÇ, StevanoviÇ. Antrenor: Milutin Å oÅ¡kiÇ
Tribuna oficială construită din banii transferului lui Ilie Dumitrescu
- Capacitatea oficială a stadionului a fost inițial de 30.000 locuri, dar în 1991, când au fost puse scaunele de plastic, aceasta a scăzut la 28.365. Stadionul a fost renovat în 1996, tribuna oficială fiind construită din banii pe transferul lui Ilie Dumitrescu la Tottenham (4,3 milioane de dolari a fost suma de transfer)
- Instalația de nocturnă a fost inaugurată pe 14 august 1991, la un meci Steaua – FCM Bacău (scor 4-1). Mai târziu, în 1996, arena din Ghencea a fost modernizată în totalitate, tribunele fiind dotate cu scaune, cantonamentul jucătorilor de sub tribuna a doua fiind renovat la nivelul unui hotel de patru stele, iar utilitățile fiind aduse la standardele vremii.
- Tabela a fost inaugurată la meciul Steaua – Dinamo din primăvara anului 2007. Această tabelă poate afișa rezultatul, marcatorii, reluările, meciul în direct sau imagini de pe banca tehnică.
- Stadionul este dotat cu un sistem de supraveghere a spectatorilor compus dintr-un număr de 7 camere fixe și 9 camere mobile, acestea având posibilitatea de a lua imagini chiar și de la intrarea spectatorilor în stadion. La tribuna oficială există o cameră de monitorizare performantă care este folosită, în caz de nevoie, de către forțele de ordine.
Ienei spune care a fost cel mai important meci jucat pe „Steaua”
Contactat de Prosport, legendarul antrenor Emeric Ienei a rememorat amintirile sale legate de stadionul „Steaua”: „Este o vârstă frumoasă pe care acest stadion o împlinește, dar nu la fel de frumoasă ca a mea. Am numai amintiri superbe legate de această arenă, care la vremea inaugurării sale era cea mai frumoasă și modernă din țară. Pentru mine cei mai importanți sunt suporterii care au venit ani la rând în Ghencea, Steaua are suporteri vechi, veritabili. Cel mai important meci jucat pe acest stadion a fost meciul cu Anderlecht (n.r.: Steaua-Anderlecht: 3-0, semifinala Cupei Campionilor Europeni, 16 aprilie 1986). Generația 86” a avut cei mai buni fotbaliști care au jucat aici”. (Ovidiu Dumitrescu)
Arena din Ghencea a fost martora unor meciuri memorabile și a unor recorduri greu de egalat:
Steaua-OFK Belgrad: 2-2, a fost meciul inaugural din 9 aprilie 1974
28.04.1974: Steaua-FC Brașov: 2-2, primul meci oficial
22.03.1977: România-Turcia: 4-0 în Cupa Balcanică, prima dispută a naționalei în Ghencea
03.10.1979: Steaua-Young Boys Berna: 6-0, cea mai mare victorie în cupele europene a Stelei în Ghencea
16.04.1986: Steaua-Anderlecht: 3-0 în semifinalele Cupei Campionilor Europeni. În urma acestei victorii Steaua a obținut calificarea în finala de la Sevilla.
07.12.1988: Steaua-Corvinul: 11-0, cea mai mare victorie a roș-albaștrilor în campionat
15.03.1989: Steaua-Goteborg: 5-1, sferturile Cupei Campionilor Europeni
05.04.1989: Steaua-Galatasaray: 4-0, seminalele Cupei Campionilor Europeni
15.11. 1989: România-Danemarca: 3-1, tricolorii se califică la Campionatul Mondial din Italia, 1990
13.09.1995: Steaua-Glasgow Rangers: 1-0, prima victorie pentru steliști în Champions League
04.04.1998: Steaua-Dinamo: 5-0, cea mai mare victorie împotriva rivalilor de la Dinamo
25.02.2005: Steaua-Valencia: 2-0, roș-albaștrii îi elimină pe spanioli în urma loviturilor de departajare