Fostul ecuson FIFA Marius Avram, ANALIZĂ DETALIATĂ a celor două faze din derby-ul Universitatea Craiova – FCSB. Unde a greșit Istvan Kovacs

Universitatea Craiova – FCSB a fost un meci cu scântei, o partidă de risc maxim pentru fiecare dintre arbitrii implicați. Istvan Kovacs a avut două faze grele pe parcursul partidei despre care discutam în acest articol.

De fiecare dată, după cele mai importante meciuri ale etapei, voi explica fazele discutabile pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze.

Nu vreau să fiu apostolul dreptății, nu trebuie să-mi dați dreptate. Dacă v-am pus pe gânduri, înseamnă că mi-am atins scopul. Acela de a vă pune în locul arbitrilor și de a judeca rapid. Știu că nu e ușor.

Fostul ecuson FIFA Marius Avram, ANALIZĂ DETALIATĂ a celor două faze din derby-ul Universitatea Craiova – FCSB. Unde a greșit Istvan Kovacs

Fapte: În minutul 6 Adrian Nită, jucător de la FCSB, scapă pe partea stangă a atacului, în interiorul suprafeței de pedeapsă adverse. Căpitanul oltenilor, Nicușor Bancu, face un atac prin alunecare din spate și, după ce Niță lovește mingea, are loc un contact.

Analiză: Faza este atipică deoarece contactul dintre piciorul lui Bancu și călcâiul lui Nită are loc după ce mingea este șutată de cel din urmă. Legile jocului nu stipulează vreo condiție necesară că mingea să fie la picior pentru că un contact să fie catalogat drept fault.

Din punct de vedere disciplinar nu putem vorbi de oprirea unei situațîi clare de a marca un gol, deoarece contactul a avut loc după ce jucătorul atacant șutează către poartă iar ca joc imprudent, cred că este în marja tolerabilă a manierei abordată de Istvan Kovacs în acest meci derby.

Decizia corectă ar fi fost lovitură de la 11 metri.

Istvan Kovacs a procedat corect la eliminarea lui Bogdan Vătăjelu din Universitatea Craiova-FCSB

Min 53: Ovidiu Popescu, jucătorul lui FCSB pasează către un coechipier apoi încearcă o demarcare în viteză pe lângă Bogdan Vătăjelu. Acesta din urmă întinde brațul și îi blochează înaintarea.

Analiză: Greșeală comisă de Vătăjelu trebuie studiată din punct de vedere al unei posibile comportări nesportive. Elementul cel mai important, aici, este dacă greșeala are loc în lupta pentru minge. Răspunsul este nu.

Vătăjelu oprește înaintarea unui adversar fară a fi în lupta pentru minge, fiind un posibil atac promițător al echipei adverse, într-un mod incorect, care se sancționează cu cartonaș galben. Fiind al doilea a urmat în mod corect eliminarea.

Decizia corectă lovitură liberă directa pentru FCSB și eliminarea lui Vatajelu pentru acumularea a două cartonașe galbene.

Tema discuției în arbitraj. Cât de mult contează distanța? Întrebarea fostului ecuson FIFA Marius Avram

Este distanța un factor decisiv în luarea unei decizii de către un arbitru? Care este distanța optimă față de o greșeală? Exista noțiunea de “prea aproape”?

Istvan Kovacs este unul dintre cel mai bine pregătiți arbitri din Europa din punct de vedere fizic. Este un adevărat profesionist din punctul ăsta de vedere și, văzându-l la meciul de aseară și urmărind cât de mult aleargă, mi-am adus aminte de concluziile unui studiu pe care vi le prezint mai jos.

O analiză a Institute of Sports and Science de la Universitatea din Berna, sponsorizată de federația de fotbal Elvețiană, a avut că obiect principal relația dintre distanță și acuratețea deciziilor luate în timpul meciurilor de la Cupa Mondială din 2014 din Brazilia.

Astfel toate cele 64 de meciuri au fost analizate video, au fost făcute calcule asupra poziției și unghiului în care se aflau arbitri în momentul în care fie luau o decizie, corectă sau greșită, fie nu luau nici o decizie, deși ar fi trebuit.

1527 de faze studiate la Cupa Mondială din 2014

Au fost luate în calcul un total de 1527 de faze de joc din care a reieșit un procent de eroare de 6,9%.

Concluziile au fost foarte interesante:

– La o distanță între 10-15 metri de fază, un arbitru are șanse de 2,5 ori mai mari să greșească fluierând greșit o situație ce nu impunea intervenție. Deci fiind la o asemenea distanță de joc are tendința să fluiere ceea ce nu este.

– La o distanță mai mică de 5 metri de fază, un arbitru are șanse de 5,1 ori mai mari să greșească, neidentificand o incorectitudine care ar fi trebuit sancționată. Astfel desi se află foarte aproape nu reușește să vada o greșeală.

Deci distanța influențează modul în care un arbitru analizează situațiile din teren și având în vedere procentul mare de greșeli pe care arbitri le făceau fiind “prea aproape” de o fază sau alta, putem concluziona că o distanță sub 5 metri nu este deloc optimă.