Naționala de rugby a României a folosit sâmbătă la Tbilisi, în înfrângerea cu Georgia, scor 13-41, noile tricouri de joc. Unele frumoase, negre, special pentru meciurile din deplasare. Cu tricouri albe vom juca meciurile de pe teren propriu din actualul sezon de Rugby Europe Championship.
Toate bune și frumoase, numai că așezarea steagului României nu corespunde Constituției României. „În cazul în care cele trei culori sunt dispuse vertical sau orizontal, ordinea trebuie să înceapă cu albastru, nu cu roșu”, susține Adrian Niculescu, profesor de istorie la SNSPA și inițiatorul Zilei Tricolorului, care se sărbătorește din 1998 în fiecare an pe 26 iunie. Fanii au reacționat pe rețelele de socializare după vizionarea partidei de la Tbilisi, manifestându-și nemulțumirea că nu se respectă simbolurile naționale.
„Este o greșeală care provine din necunoașterea unor legi clare din Constituția României. La fotbal e o eroare capitală, la rugby putem vorbi de niște frunze colorate de stejar care zboară… Parcă n-ar fi chiar pe orizontală, însă este și aici o eroare care putea fi evitată ca să nu mai lași loc de polemici. Ca președinte de federație trebuie să ai totuși niște cunoștințe care să-ți permită să le spui celor de la firma respectivă de echipament să îndrepte greșeala. La rugby este vorba despre un meci interțări în care se folosesc simbolurile naționale, nu este nicio dispută între prieteni sau una amicală. E vorba de însemnele țării stipulate clar în Constituție”, ne-a declarat Adrian Niculescu, profesor de istorie la SNSPA. Este omul care a militat pentru o zi a tricolorului și a reușit să o introducă prin decretul nr. 96 din 20 mai 1998.
„Există alte situații penibile referitoare la steag. Lucrurile sunt clare: albastrul nostru depe drapel trebuie să fie închis, nu deschis, drapelul nu trebuie să fie rupt sau decolorat. Aspecte peste care se trece în România foarte ușor, în alte țări mult mai civilizate se ajunge la situații penale. La noi un steag se schimbă la 5 ani la instituțiile militare, la francezi la două luni. Am înțeles că albastru este culoarea care se decolorează cel mai ușor. Mi-a explicat un expert”, a încheiat Adrian Niculescu.
Adrian Niculescu (foto), profesor de istorie la SNSPA, inițiatorul Zilei Tricolorului care se celebrează pe 26 iunie în fiecare an
Nu este prima oară când rugby-ul este confruntat cu o astfel de gafă. România a zdrobit Germania în primul meci retur din Rugby Europe Championship, scor 85-6, în 2018, dar victoria a fost umbrită de o altă situație asemănătoare. Stejarii au purtat tricouri în culorile țării, dar ele erau, la fel, într-o ordine greșită, nu așa cum era firesc: albastru, galben, roșu.
Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme. Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă.
Peste câţiva ani, în 1848, steagul tricolor a fost adoptat de către revoluţionari ca drapel al Ţării Româneşti în următoarea ordine cromatică: albastru-galben-roşu, semnificând „libertate, dreptate, frăţie”. De fapt, legenda apariţiei tricolorului s-a născut după 1860, când s-au contopit culorile din steagurile Moldovei şi al Ţării Româneşti, după unirea Principatelor şi din dorinţa de a împăca ambele tabere. Mai târziu, Constituţia României din 1866 prevedea, despre drapel: „colorile Principatelor-Unite urmează a fi Albastru, Galben și Roșu”.
Nici fotbalul nu este ferit de greșeli de poziționare a drapelului României. Există un trening al sponsorului tehnic al echipei naționale (foto sus), scos chiar și la vânzare pentru fani, care face aceeași greșeală pe verticală, folosind roșu ca fiind cea mai de sus culoare.
Fotografii meci România-Georgia / Twitter: @GeorgianRugby
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER